Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” a fost prelungit pînă în anul 2015

Guvernul a prelungit Programul  „PARE 1+1”  destinat lucrătorilor migranţi sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care doresc să investească în iniţierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova .

Programul a fost lansat oficial în luna noiembrie 2010 şi este desfăşurat în baza regulii 1+1, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul programului. Suma maximă a finanţării constituie 200.000 de lei. Banii din cadrul Programului PARE 1+1 sunt oferiţi drept grant nerambursabil.

Astăzi, 05 februarie curent, în cadrul unui briefing tematic desfăşurat la Ministerul Economiei, dna Iulia Iabanji, director executiv al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii - ODIMM, a trecut în revistă activităţile instituţiei în ultimii doi ani şi a vorbit jurnaliştilor prezenţi despre lansarea oficială şi în acest an, sau mai bine spus – exstinderea Programului  „PARE 1+1”. În parte ea s-a referit la datele expuse mai jos.

În cadrul programului, au fost încheiate 142 contracte de finanţare nerambursabilă cu antreprenori din RM, suma totală a investiţiilor, depăşind 76 milioane de lei. Astfel, s-a constatat că fiecare leu alocat din acest program, atrage cca 3 lei investiţii în economia naţională.

Pentru anul 2013, este prevăzută alocarea a 32 milioane de lei pentru implementarea acestui program, cu 50 la sută mai mult decât suma alocată în primii doi ani ai Programului.

Programul PARE 1+1 tinde să faciliteze accesul la finanţare al migranţilor şi să-i reintegreze în societate, contribuind, totodată, la stimularea transferurilor băneşti pe căi oficiale, introducerea bunelor practici din statele gazdă ale migranţilor, fiind creată o pârghie pentru introducerea inovaţiilor.

În acest context, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM  face apel către lucrătorii migranţi şi /sau rudele de gradul I ai acestora, de a se înregistra la Programul PARE 1+1, începînd cu 5 februarie curent.

Condiţiile de participare la program sunt următoarele:

- Să fie cetăţean al Republicii Moldova;

- Să fie lucrător migrant din Republica Moldova sau rudă de gradul I – beneficiar de remitenţe;

- Să intenţioneze să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte o afacere existentă;

- Să dispună de capital propriu, provenit din remitenţe şi să poată confirma prin  prezentarea documentelor justificative, provenienţa mijloacelor financiare (contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor; extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar, declaraţii vamale).

Totodată, pe lîngă ajutorul financiar oferit din partea statului, programul oferă consultanţă şi instruire în domeniul antreprenorial, unde participanţii sunt ghidaţi şi tutelaţi, informaţi şi asiguraţi cu materiale informative necesare pentru iniţierea unei afaceri.

La final, pentru  asigurarea durabilităţii afacerii finanţate din Program şi sporirea rentabilităţii acesteia, întreprinderile sunt ghidate pe parcursul a 24 de luni, beneficiind de consultanţă şi suport în desfăşurarea unei activităţi eficiente şi sigure.

Sursa: Ministerul Economiei

Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, marţi, cu 312 voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi cinci abţineri, proiectul de lege care instituie ziua de 31 august drept “Ziua limbii române”. Astfel aceasta sarbatoare deja sarbatoare a romanilor din Basarabia, devine sarbatoare de la Nistru pana la Tisa, transmite Romanian Global News.

Senatorul Viorel Badea a iniţiat, în anul 2011, împreună cu alţi 166 de parlamentari, proiectul de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept ,,Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională.

Astfel, legea prevede ca „autorităţile şi celelalte instituţii publice, inclusiv reprezentanţele diplomatice şi instituţiile culturale ale României, precum şi alte instituţii româneşti din străinătate să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române”.

"Legea de instituire a Zilei Limbii Romane are o dublă valenţă: în primul rând, limba română reprezintă cel mai important vehicul de păstrare a identităţii naţionale şi a unităţii românilor de pretutindeni, iar în al doilea rând putem spune că, prin adoptarea acestei legi, cele două state româneşti, România şi Republica Moldova, vor avea prima lor sărbătoare comună, instituită la nivel oficial. Din acest motiv, pot afirma că adoptarea Legii privind instituirea Zilei Limbii Române reprezintă o iniţiativă politică deosebit de importantă pentru păstrarea şi promovarea identităţii noastre naţionale", a declarat senatorul Badea.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că “importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.

La initiativa Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), mai multe organizatii ale romanilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au adoptat si ei aceasta zi ca sarbatoare a romanilor din statele respective. FNRP face apel catre toate asociatiile si organizatiile romanilor de pretutindeni sa adopte aceasta zi ca sarbaoare a comunitatilor romanesti de pretutnideni.

Ziua Limbii Romane sarbatorita la Bucuresti in Piata Universitatii in 2011

Intr-un comunicat de presa Platforma Civică „Acţiunea 2012” felicită parlamentarii din întreg spectrul politic care au susţinut adoptarea proiectului de lege privind instituirea zilei de 31 august ca zi a Limbii Române şi pe iniţiatorul acestuia, senatorul Viorel Badea.

Finalizarea procedurilor de adoptare a Zilei Limbii Române ca sărbătoare legală de către Parlamentul României reprezintă cel de-al doilea punct prevăzut în Pactul pentru Basarabia care se îndeplineşte, după numirea la conducerea Institutului Cultural Român de la Chişinău a academicianului Valeriu Matei.

Sursa: Romanian Global News

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora a semnat joi, 13 decembrie, un Acord care lărgeşte posibilităţile de activitate ale asociaţiilor diasporale din Italia

Victor LUTENCO, şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora a semnat joi,13 decembrie 2012, la Roma, un Acord de Cooperare cu Mişcarea Creştină a Muncitorilor (MCL), care prevede o serie de facilităţi de care vor beneficia membrii diasporei şi asociaţiile diasporale moldoveneşti din Italia. Din partea MCL, documentul a fost semnat de Antonio Di MATEO, vice-preşedintele naţional al MCL.

"Este simbolic faptul, că am mers în prima mea deplasare în noua funcţie anume la Roma, avem una din cele mai numeroase diaspore aici (după Federaţia Rusă), dar probabil şi cea mai mare concentraţie de provocări şi dificultăţi. Ele necesită atenţie permanentă şi multă implicare, pentru a putea da şansa unei soluţii într-un viitor apropiat", a menţionat Victor LUTENCO, şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora.

"Acest Acord este important mai ales pentru că, creează bazele soluţionării unei provocări de care deseori se ciocnesc asociaţiile noastre diasporale şi anume lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea propriilor activităţi, oricare ar fi ele: prestarea serviciilor, consultarea cetăţenilor, cursuri, lecţii pentru copii, evenimente culturale etc. Acordul permite ca de acum înainte asociaţiile noastre să utilizeze, ori de cîte ori vor avea nevoie, absolut gratuit, peste 300 de sedii operaţionale ale MCL în toată Italia. Un alt aspect important este că cetăţenii Republicii Moldova din Italia, dar şi cei care se află în Rrepublica Moldova (MCL are sediu operaţioal şi la Chişinău), vor putea beneficia gratuit de toată gama de servicii ale acestei instituţii", a menţionat Victor LUTENCO.

Acordul va permite accesul la sediile respective pentru prestarea de servicii consulare, în mod special în cadrul iniţiativei permanente a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene "Amabasada vine mai aproape de tine", va oferi mijloacele de informare ale MCL cetăţenilor noştri de peste hotare. De asemenea, Acordul prevede dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a accesa gratuit în toată Italia şi în Republica Moldova următoarele servicii: asistenţă socială pentru persoanele nevoiaşe, asistenţă juridică în domeniul muncii şi imigraţiei, la solicitarea şi eliberarea permisului de şedere (italian), în materia accesării dreptului la pensie, angajarea în cîmpul muncii, mediere culturală, lingvistică şi familială, asistenţă în domeniul obligaţiunilor fiscale pentru persoane fizice, formare profesională.

"Sîntem gata să contactăm direct cu asociaţiile şi cetăţenii moldoveni pentru a presta serviciile noastre care sînt extrem de necesare acum, în toiul crizei economice. Și aş vrea să punctez încă o dată - toate serviciile noastre sînt absolut gratuite!", a subliniat Antonio Di MATEO.

"Ne propunem pentru perioada imediat următoare să informăm toate asociaţiile despre această oportunitate şi despre aranjamentele administrative şi de organizare care vor trebui respectate. De asemenea, am convenit un contact permanent cu conducerea MCL, pentru a evalua rezultatele implementării Acordului şi de a fixa noi perspective de colaborare", a mai adăugat Victor LUTENCO.

În cadrul vizitei sale în Italia, în seara zilei de 13 decembrie, la sediul Ambasadei Republicii Moldova la Roma, a avut loc întîlnirea şefului Biroului pentru Relaţii cu Diaspora cu circa 20 lideri de asociaţii şi membri ai diasporei. Au fost abordate diverse teme de interes comun, precum situaţia gravă în care se află transportatorii de pasageri şi colete din cauza lipsei unui spaţiu şi a amenzilor stabilite de autorităţile italiene, situaţia gravă în care s-au pomenit pedagogii care, venind în Italia, muncesc în alte domenii, astfel pierzîndu-şi calificarea, procedura adopţiei internaţionale, accesarea dreptului la pensie şi multe altele. Au fost formulate propuneri şi iniţiative privind crearea unei Ligi a profesorilor la Roma, deschiderea unui Centru cultural comun, abilitarea unui avocat al diasporei pentru reprezentarea intereselor membrilor. Toate acestea vor sta la baza acţiunilor de implicare din partea autorităţilor centrale din ţară.

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora a fost instituit la 18 octombrie 2012 în cadrul Cancelariei de Stat. Misiunea Biroului este de a stabili o punte de legătură strînsă între diasporă şi Guvern. La 28 noiembrie curent, prin Dispoziţia Prim-Ministrului Vlad FILAT, în funcţia de Șef al Biroului a fost numit Victor LUTENCO.

Mişcarea Creştină a Muncitorilor este o organizaţie non-profit cu 191 sedii regionale, 151 sedii periferice şi 1500 angajaţi în Italia şi alte 18 reprezentanţe în întreaga lume, inclusiv unul în Republica Moldova. Misiunea organizaţiei este de a acorda asistenţă muncitorilor, contribuind la edificarea unei societăţi mai coezive. De la începutul anului 2012, 4392 de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost asistaţi gratuit de către angajaţii Mişcării Creştine a Muncitorilor.

Victor Lutenco,
Director Biroul pentru Relaţii cu Diaspora
Email:  Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza   Tel. +37369123440

A apărut în numeroase spectacole de tetru, în filme, scrie poezii, proză, dansează, iar în timpul ce-i mai rămâne cochetează cu marionetele, insuflându-le şi copiilor dragostea pentru artă şi frumos. A ştiut de mică, copilă fiind pe uliţele satului Zaim, că va deveni actriţă. În pofida numeroaselor talente cu care a fost înzestrată, nu a contenit niciodată să muncească şi să persevereze. Românii de dincolo de Prut au îndrăgit-o datorită filmelor în care apărut, dar şi emisiunii-concurs “Dansez pentru tine”, în care frumoasa zaimeancă a luptat pentru a obţine o proteză pentru tatăl său. Acum Aliona Munteanu se află peste ocean, în Canada, unde, zice ea, se simte excelent ca artist, deşi dorul de casă îi dă mari bătăi de cap.

Copilăria la Zaim, în satul care a dat culturii românești atâtea personalități. Cum a fost ea?

Aliona Munteanu: Eu am avut o copilărie foarte interesantă și frumoasă, dar în același timp și foarte educativă. De mică am crescut printre cărți, mama mea - Nina Munteanu- e bibliotecară, printre poezii și teatru pe care l-am îndrăgit de la Ion Găină, am spus
„Somnoroase păsărele” la 4 ani în braţele lui Grigore Grigoriu, am început să dansez de la gradiniţă datorită Nataliei Morari, mai târziu Tatianei Zosivna. Prima mea coregrafie proprie a fost le 6 ani, mi-a plăcut mereu să scriu datorită, la fel, mamei şi primei mele învăţătoare Tatiana Vladimir. Limba română am îndrăgit-o de la Vera Foca şi într-adevăr am crescut printre personalităţile cele mai de seamă de la noi din Zaim. În clasa a II-a am scris o compunere „Ce vreau să devin” şi de atunci ştiam ce îmi doresc în viaţă, am răspuns - actriţă. M-am mândrit mereu cu muzeul de la noi din sat, iar aceste nume: Alexei Mateevici, Petru Cărare, Ion Găină şi alte personalităţi mi-au rămas mereu în suflet.
Scrii, dansezi, faci teatru, film. Cum le reușești pe toate?
A.M.: Le reuşesc pentru că toate se completează una pe alta. Dansez, după cum povesteam de când m-a născut mama, scriu pentru că-mi place limba în care am crescut, teatru şi film pentru că asta mi-am dorit mereu şi am terminat o facultate de profil la Bucuresti la Universitatea „Ion Luca Caragiale”.

La București ai avut mai mult decât ar visa un tânăr artist: roluri importante în teatru, filme, apariții la televiziune, totuși ai ales să pleci peste ocean. De ce?
A.M: Într-adevar am păşit cu dreptul în Bucureşti şi am avut o carieră frumoasă. Nu am vrut neapărat să plec, am plecat în vizită unde m-am îndrăgostit şi am rămas. Atât ai mei, cât şi eu credeam că mă voi întoarce, dar te pui cu dragostea?...Nu mi-a fost uşor să mă despart de tot, recunosc. La început în New York şi Toronto am învăţat engleza, după aceea mi-am pus la punct franceza în Montreal şi uşor am început să mă afirm şi în aceste locuri şi chiar am ajuns să am proiecte mari şi de succes. A fost o provocare mare, dar peste care am trecut cu brio.

Frica de a începe totul de la zero nu te-a încercat atunci când ai luat decizia de a schimba Bucureștiul pe Montreal?
A.M: Mie nu mi-a fost niciodată frica de nimic. Mereu am luat-o ca o provocare, ca un prag peste care trebuie să trec, şi am reuşit. Chiar îmi doream să învaţ mai multe, să răzbat mai departe şi să muncesc mai mult, astfel roadele sunt mult mai apreciate dupa aceea. Acum pot să spun că sunt foarte fericită, dar la început a fost foarte greu. Dar cu muncă şi răbdare multă trecem peste toate!

Cum te-a primit Montrealul și cum se simte artistul Aliona Munteanu acolo?
A.M: Sunt împlinită la Montreal. Îmi fac meseria: teatru (Qui est ce Ionesco), fac filme (Pick me up, My mother was an airplane, My Son, etc), cânt (la evenimente importante românesti şi festivale precum: Eurofest, Ziua limbii, evenimentele ORCA, CMQ - Comunitatea Moldovenilor din Quebec, etc), fac teatru pentru copii şi lucrez ca profesoară de teatru, sport şi dans la şcoala primară Jacques Rousseau. În Montreal mă simt cel mai bine de pâna acum, doar că ai mei sunt prea departe...Mi-e tare dor de părinţi...

La scurt timp după venirea în Canada ai apărut și pe ecranele de acolo. Povestește-ne despre aceasta
A.M: În Toronto am fost 10 luni prezentatoare la OMNI 1 la emisiunea Noi Românii, unde am avut o experienţă foarte frumoasă şi m-am făcut cunoscută comunităţii din Ontario. Am fost de 2 ori şi în Festivalul de Film Românesc în Toronto, Montreal şi Quebec, şi în scurt timp lumea mă stia, aşa că mi-a fost uşor să intru pe piaţa artistică de aici, mai ales că mulţi mă recunoscuseră de la Dansez pentru tine (emisiune PRO TV 2006) şi din filmul Schimb Valutar, film cu care am fost nominalizată la cea mai bună actriţă în 2009 la Premiile GOPO din Bucureşti. Apoi am fost într-un alt festival de film, de data aceasta american cu 3 filme: Pick me up, My mother was an airplane si My Son.

Ce alte activități îți ocupă timpul la moment?
A.M: Ador copiii! De aceea din când în când am şi spectacole de marionete. Până acum am avut trei spectacole: în 2010 - Les Marionnettes, în 2011 - Micuţa Irina şi prietenii săi, iar în 2012- Capra cu trei iezi, spectacol cu care am fost şi la Place des Arts, care este punctul cel mai înalt pe care-l puteam ajunge la nivel de teatru. Aşa că sunt foarte mulţumită şi-i mulţumesc lui Dumnezeu că mă susţine şi mă ajută în toate.

Cum e comunitatea românească din Canada?
A.M: Foarte unită, pentru că suntem departe de casă şi ne ajutăm între noi. Am foarte mulţi prieteni în comunitate. Ne distrăm şi petrecem ca acasă cu placinte, vin şi sarmale.

Când ai fost ultima oară acasă și cum te împaci cu dorul?
A.M: Ultima oară am fost acasă de Hram, în 2010, şi tare-mi este dor de casă, de sat, de părinţi şi de fratele meu Sergiu. Cu dorul nu stau bine, pentru că atunci când mă apucă vărs şiroaie de lacrimi, plâng ca un copil... Dar asta e. Mă iau cu lucrul, cu activităţile, o văd pe mama pe skype şi-mi mai potolesc dorul. Am plecat din 1999 de acasă, la studii prin lume, se fac deja 13 ani şi eu tot cu gândul stau la Moldovioara noastră. Nu-mi voi uita niciodată rădăcinile şi-mi va fi mereu dor de casă.

de Oxana Greadcenco

Sursa: http://diaspora.moldova.org/