Acasă Fii informat!
FR RO

Newsletter CMQ

* obligatoriu
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Ion Rata - "DORUL DE FRATI", versuri Ala Mindicanu
Ştiri - Recomandări
Joi, 04 Mai 2017 12:14
 
Mai are sau nu nevoie diaspora de BRD
Ştiri - Recomandări
Marţi, 14 Februarie 2017 21:42

Rolul Diasporei în dezvoltarea economică și politică a statului este azi tot mai vizibil și pregnant. Diaspora asociativă se maturizează văzând cu ochii. Mobilizarea nemaivăzută a Diasporei la alegerile președintelui Republicii Moldova în octombrie – noiembrie 2016 trebuie să devină un prilej de cercetare pentru savanți și un prilej de gândire pentru politicienii de la Chișinău. Statul trebuie să revadă politica sa vizavi de Diasporă pentru a evita ruptura cu cei care îi asigură în mare parte stabilitatea economică și socială.

Diaspora ca factor economic și electoral

Diaspora reprezintă un factor economic important în procesul de evoluție a sistemului economic, politic și social al Republicii Moldova.

Exodul masiv al populației din Republica Moldova s-a întețit din 2001, odată cu venirea la putere a comuniștilor care au speriat societatea deja deprinsă cu discursul democratic... Acest proces nu a scăzut, însă, nici după 2010, când la cârma statului au venit partidele pro-europene. Astăzi, conform datelor prezentate de Biroul de Migrație și Azil (http://trm.md/ro/social/oficial-circa-un-milion-de-moldoveni-sunt-plecati-peste-hotare/), „aproape un milion de moldoveni sunt plecați la muncă peste hotare. Peste 100 de mii s-au stabilit în străinătate pentru totdeauna. Conform raportului BMA, în perioada 2007-2012, mai mult de 820 de mii de moldoveni și-au găsit o sursă de existență peste hotare. Mai mult de 330 de mii dintre aceștia au un loc de muncă stabil în străinătate și revin acasă o dată la 2-3 ani sau chiar mai rar. Cea mai solicitată destinație unde își găsesc cetățenii moldoveni un loc de lucru este Rusia, cu 2/3 din totalul migranților, urmată de Italia și Spania. Datele mai arată că în jur de 36 la sută dintre moldoveni trimit acasă, lunar, până la 500 de dolari. Iar 20% dintre aceștia trimit în fiecare lună peste 500 de dolari. În același timp, fiecare al cincilea moldovean plecat peste hotare nu trimite bani acasă”.

Contribuția Diasporei la bunăstarea cetățeanului de rând constituie suma uriașă de aproximativ 2 miliarde de dolari anual, variind între 30-40% din PIB, bani care sunt cheltuiți în special pentru viața de zi cu zi a celor rămași acasă: produse alimentare și obiecte de larg consum, asigurarea unui acoperiș de asupra capului, studiile copiilor etc. Fără remitențele celor plecați în Spania, Italia, Rusia, Italia, Israel ș.a.m.d Republica Moldova ar ajunge, conform opiniei specialiștilor, să facă față unei explozii sociale majore în doar câteva luni de zile… Dar remitențele scad cu timpul. Copiii cresc și pleacă la părinți, bunicii rămași acasă îmbătrânesc și pleacă la cele sfinte… Migranții au tot mai puține motive să trimită acasă solda lunară și se îndepărtează, an de an, de locul de baștină…

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (http://flacaratv.md/moldovenii-de-peste-hotare-trimit-acasa-tot-mai-putini-bani-rusia-israelul-italia-sua-primele-in-top.html), „în 2016 volumul transferurilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2006, înregistrând 1 miliard 80 de milioane de dolari. Suma este cu aproape 50 de milioane mai mică față de anul 2015”.

Cu alte cuvinte, banii veniți din Diasporă au un rol crucial în viața cetățeanului de rând și nu numai. Statul ar trebui să manifeste un respect sporit pentru cei care și-au luat lumea în cap din cauza guvernărilor incapabile să le ofere stabilitate economică și socială, dar care astăzi sprijină prin munca și sacrificiul lor, în pofida politicii proaste, stabilitatea economică și liniștea socială. Eu nu am să uit discuția mea cu un funcționar de stat (atenție, responsabil de diasporă) care la reproșul meu că pentru cele două miliarde de dolari, trimise acasă anual, Diaspora merită respectul cuvenit, acesta mi-a spus cu dezinvoltură : …„Remitențele Diasporei? Da eu ce am din asta?” Nu e de mirare că dispar miliardele și nu mai poți da de capăt cine-i hoțul și unde-s banii…

Odată cu globalizarea și dezvoltarea tehnologiilor moderne, rolul Diasporei în procesul politic și electoral al Republicii Moldova devine din ce în ce mai vizibil. Acest lucru s-a văzut pregnant în recentele alegeri prezidențiale. Peste 160 de mii de cetățeni stabiliți peste hotare au participat în turul doi de scrutin. A fost o explozie nemaivăzută de participare și mobilizare a cetățenilor aflați peste hotare. Pagina de pe Facebook „Adoptă un vot” a adunat aproape 100 mii de membri.

E adevărat că votul Diasporei nu a determinat soarta alegerilor. Totuși, capacitatea de organizare a Diasporei a impresionat întreaga societate și nu prea le-a picat bine la inimă celor din vârfurile puterii. Am încercat să găsesc pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale date oficiale privind votul Diasporei în turul doi al scrutinului din 13 noiembrie 2016 și, spre surprinderea mea, nu am găsit nimic…

Dacă sistemele de transferuri bancare din străinătate sunt bine puse la punct și acționează non stop, cu totul alta e situația privind accesul la urne în secțiile de vot de peste hotare în ziua alegerilor. Dacă în timpul campaniei se discuta aprins despre necesitatea reforării sistemului electoral, despre accesul la vot în Diasporă, astăzi discursul înflăcărat al politicienilor a înțepenit, iar spiritul lor combativ se pare că a căzut în hibernare până la următoarele alegeri…

Probleme și soluții

În perioada dintre 30 octombrie și 13 noiembrie 2016, când s-a desfășurat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Diaspora asociativă s-a trezit într-un mod surprinzător, dar logic, la viață după „somnul” din care părea că nu-și mai revine după loviturile aplicate în 2012-2014 de către reprezentații puterii așa-zise democratice. Voi încerca în cele ce urmează să punctez evoluția relațiilor Diasporei asociative cu statul moldav așa cum o văd eu și să vin cu niște concluzii și soluții.

…Anul 2010. La Chișinău se planifică congresul al IV-lea al Diasporei. Cele trei congrese precedente, organizate în 2004, 2006 și 2008, au fost inițiate de către guvernarea comunistă și au adunat în special reprezentanți din spațiul post-sovietic. Limba de lucru a fost în cea mai mare parte limba rusă...

După 7 aprilie 2009, la Chișinău s-a creat o nouă conjunctură politică. Cetățenii Republicii Moldova, aflați peste hotare, în special din Europa de Vest, SUA și Canada, au căpătat posibilitatea să participe pentru prima oară într-un număr impunător la alegeri, beneficiind de secții de vot deschise special pentru Diasporă.

Plini de speranțe și încredere, membrii Diasporei asociative au răspuns cu multă căldură la apelul guvernului de a participa la Congresul al IV-lea. Reprezentanții Biroului pentru Relații Interetnice (BRI), fiind pe atunci responsabil de relația cu Diaspora, au creat rețele de comunicare cu asociațiile deja existente. A fost format un grup de inițiativă pentru pregătirea congresului și s-a pornit o activitate febrilă de coordonare și de organizare a acestui prim eveniment de proporții în noua paradigmă politică: Stat democratic vs Diaspora democratică. A fost readus la viață Consiliul Coordonator al Diasporei, aprobat prin Decizie de guvern, vezi http://lex.justice.md/md/342987/. Asociațiile Diasporei au propus o Agendă, au participat la întocmirea listei de vorbitori, au elaborat un proiect de Rezoluție...

Congresul al IV-lea s-a desfășurat la 10-14 octombrie 2010, cu participarea a 110 delegați din 31 de țări. Congresul a fost deschis de primul ministru, apoi delegații au discutat pe larg despre problemele cu care se confruntă cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare și au adoptat o Rezoluție, în care statului i se cere, pentru prima oară, „promovarea unor politici de comunicare eficientă menite să contribuie la implicarea Diasporei în viața economică, socială și politică a Republicii Moldova” și „crearea unei Agenții de Stat pentru Diasporă care ar avea drept sarcină coordonarea activităților îndreptate spre susținerea, dezvoltarea și organizarea Diasporei, ar coordona proiectele naționale în domeniu și ar susține un site cu forum și cu informații privind programele, proiectele și sondajele legate de Diasporă, ar asigura o comunicare transparentă și eficientă cu organizațiile Diasporei, ar contribui la perfecționarea capacităților manageriale ale liderilor asociațiilor din Diasporă” etc. Președintele interimar a oferit unor membri ai Diasporei distincții de stat. Idila dintre Diasporă și stat părea să se transforme într-o relație serioasă și durabilă...

Între timp între partidele din AIE încep animozitățile... BRI care „ținea” de PDM prin algoritmul puterii, organism responsabil până atunci de Diasporă, „pierde” Diaspora în folosul PLDM... Rezoluția congresului, susținută de delegați, dar și de reprezentanții guvernului, a rămas fără efecte. Puține au fost reacțiile oficiale la deciziile delegaților... O excepție frumoasă o găsiți aici: http://www.lituania.mfa.md/noutati/483185/...

Timpul a trecut pe neobservate și timp doi ani Diaspora nu și-a mai văzut Rezoluția nu că tradusă în fapt, dar nici măcar discutată undeva...

La 11-13 octombrie 2012 s-a desfășurat Congresul al V-lea al Diasporei. Și de data aceasta asociațiile din străinătate s-au implicat în organizare, numai că decizia despre crearea Biroului pentru Relațiile cu Diaspora era deja luată la guvern, iar comunicatele oficiale au relatat că anume BRD-ul a organizat congresul. Conform informațiilor de pe site-ul instituției, http://www.brd.gov.md/ro/content/istorie-misiune-viziune-obiective, „BRD este subdiviziune a Cancelariei de Stat, în subordinea directă a Prim-Ministrului și coordonează politicile de stat în domeniul diasporei, creată prin HG 780 din 19 octombrie 2012”, adică peste o săptămână după ce Congresul a avut loc... Mai mult, tot acolo se spune că „BRD a devenit funcțional și completat cu personal în lunile februarie-martie ale anului 2013”… Revenim la Rezoluția Congresului al V-lea al Diasporei, cu 12 puncte de această dată, în care se cerea explicit : „Implicarea asociațiilor Diasporei în procesul de instituire și activitate a Biroului de relații cu Diaspora”. Din nou ne ciocnim de aceeași indiferență din partea autorităților. Rezoluțiile Congreselor IV și V nu au fost publicate pe pagina oficială a BRD, organism ce a apărut în principal datorită cererii Diasporei exprimate în cele două Rezoluții.

Nici celelalte puncte ale Rezoluțiilor nu au devenit obiect de discuție pentru guvern și BRD. Funcționarii aveau agenda lor... Dacă până atunci puteai găsi listele asociațiilor din Diasporă pe pagina BRI, iar corespondența cu asociațiile se făcea deschis, prin CC, permițând comunicarea între ele a tuturor actorilor din Diasporă, BRDul a promovat o politică de lichidare a comunicării pe orizontală, conectându-și la direct fiecare asociație aparte. Divide et impera... vechea stratagemă... S-a încercat, și nu fără succes, încetățenirea ideii că Diaspora este condusă de BRD și că BRDul deține cheile de la inima membrilor Diasporei și, respectiv, de la inimile alegătorilor din Diasporă. Verticala puterii s-a implicat în forță și a contribuit la distrugerea în mare parte a orizontalei care ținea în picioare Diaspora.

Au început, din cele știute de mine, presiuni partizane asupra unor lideri comunitari din Diasporă, crearea unor echipe pe principii partinice, stimularea animozităților între lideri de asociații, împărțirea proiectelor conform principiului partinic etc. Apoi au apărut bani la BRD și...

Sper să apară cândva analize detaliate despre modul în care s-au cheltuit banii statului de către BRD în anii 2012 – 2016.

Nu putem spune că Diaspora asociativă nu s-a opus. Au fost încercări de a o scoate de sub influența politicului. La 18-20 octombrie 2013 la Florența, Italia, a avut loc o ședință a Consiliului Coordonator al Diasporei. Președintele BRD a participat la această ședință, doar că Rezoluția adoptată atunci nu și-a găsit nici ea locul pe pagina oficială a BRD... Vedeți mai multe pe http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/eveniment/11009-rezultatele-conferinei-consiliului-coordonator-al-diasporei-basarabene-de-la-florena.html

Activitatea Diasporei devine încetul cu încetul o prerogativă a liderului BRD și a echipei sale, inițiativa trecând, încetul cu încetul, de la asociațiile Diasporei la Chișinău.

Congresul al VI-lea din 1-3 septembrie 2014 a fost ultima întrunire la care Diaspora asociativă a avut un cuvânt de spus... Alianța pro-europeană scârțâia din toate încheieturile. Nimeni nu a mai pus problema unei Rezoluții. A fost formulat, însă, un Apel, semnat de 63 de lideri de asociații din 12 țări, prezenți la eveniment, în care aceștia nu mai pun problema Diasporei, dar le cer, explicit, liderilor din AIE-3 următoarele: „Va îndemnăm, stimați lideri, deputați, miniștri și membri de rând ai partidelor din AIE,să păstrați unitatea și coeziunea în activitatea dvs; să participați în alegerile din 30 noiembrie 2014 cu o listă comună, pentru a demonstra că voința politică în obținerea scopului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană e mai puternică decât ambițiile personale și interesele meschine. (...) Cerem liderilor partidelor politice din AIE responsabilitate maximă în acțiunile lor. Consecințele unor conflicte între componentele AIE, inițiate din interior și din exterior, vor fi dramatice, iar responsabilitatea pentru rezultate va fi în totalitate pe umerii AIE. Sperăm să evităm dezastrul în alegeri și vă dorim succes”.

Vocea Diasporei nu a fost auzită nici de data aceasta. Conflictele nu au fost stopate... Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au readus în forul legislativ aceleași componente ale AIE dar mult mai divizate și mai încrâncenate. E adevărat că procesul de integrare europeană a continuat, dar mai mult din inerție... În pofida lipsei de succese în procesul de luptă cu corupția și de reformare a sistemului judiciar, Occidentul a fost îngăduitor cu guvernele pro-europene... A fost semnat Acordul de Asociere la UE și s-a obținut liberalizarea regimului de vize. Părea că Republica Moldova e pe drumul cel bun, iar integrarea europeană e doar o chestiune de timp...

Apoi a venit „Miliardul furat”... Și totul a luat-o razna.

Despre Congresul al VII-lea din august 2016, la care nu am participat, puteți găsi puține informații pe Internet. Poate numai raportul primului ministru... Vă îndemn să aruncați o privire pe site-ul BRD. Odată cu plecarea echipei PLDM de la conducerea BRD, de pe site-ul instituției au fost șterse toate informațiile utile. De parca Diaspora nu ar mai exista, iar informațiile acumulate i-ar aparține numai conducerii precedente a BRD. Se subînțelege că PDM, căruia se pare că i-a „revenit” Diaspora, trebuie acum să-și creeze propria bază de date... Stranie logică... Dar chiar dacă site-ul ar fi rămas intact, oricum nu ați fi găsit în el prea multe. În pofida banilor publici alocați generos pentru elaborarea acestui site, nu a fost creat, după cum cereau rezoluțiile congreselor precedente, un Forum pentru comunicarea bilaterală Diaspora - Guvern, nu a fost întocmită o listă a asociațiilor cu date de contact, nimic. Totul e secretizat și ținut departe de ochii societății civile. „Verticala puterii” nu suportă circulația liberă a informației... Diaspora e tratată, de fapt, ca o subdiviziune a BRD.

Alegerile prezidențiale au fost declanșatorul care a trezit din nou la viață Diaspora asociativă. Mobilizarea fără precedent a migranților, auto-organizarea electoratului din afară, mesajul pro-european și pro-democratic al Diasporei – toate arată că tentativele elitelor politice din 2010 încoace de a-și supune organizațional Diaspora au eșuat.

Astăzi Republica Moldova are un parlament și un guvern care, deși încearcă să ne demonstreze că integrarea europeană nu are alternativă, nu se mai bucură de încredere. Dar are și un președinte care pare a trăi într-o realitate paralelă, sfidând prin faptele și vorbele sale Constituția Republicii Moldova, legislația națională, internațională și bunul simț.

În aceste condiții Diaspora are misiunea nobilă să inițieze dezbateri publice și să stabilească o strategie clară, bazată pe niște principii ferme, imparțiale și democratice, de comunicare cu statul de origine. Încerc să formulez aici câteva propuneri, în speranța că la următoarele întruniri, inițiate de actualul BRD pentru 2017, la 10 februarie la Paris, la 12 februarie la Londra, pe de o parte, dar și de către unii lideri de asociații la Veneția pe 18 martie, 2017, se vor pune în discuție următoarele teme principiale:

1. Colaborarea pe orizontală dintre Diasporă și conducerea Republicii Moldova (parlament, guvern, președinție, ambasade, BRD etc). Aici este extrem de important, după mine, ca participanții la discuții să formuleze și să redacteze un Manifest al Diasporei prin care s-ar susține că Diaspora nu reprezintă un organism unic, că asociațiile Diasporei sunt în afara politicii, că fiecare cetățean, oriunde s-ar afla, își poate exprima liber opiniile, că instituțiile Republicii Moldova nu reprezintă pentru cetățenii din Diasporă organe de conducere etc. Sper că Rezoluțiile congreselor precedente să servească drept sursă de inspirație pentru cei care vor să se implice în activitățile Diasporei.

Poate că ar fi cazul să se ceară lichidarea BRD... Poate că Ambasadele Republicii Moldova ar putea lua locul BRD, iar Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene să coordoneze această activitate prin Secțiile consulare... Mă tem că un BRD va fi și pe viitor de fiecare dată un vârf de lance al verticalei puterii și va promova, volens-nolens, aceeași atitudine față de Diasporă... Cum spunea Einstein, „Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat”.

2. Independența Diasporei față de guvernele Republicii Moldova. Aici este crucial, după mine, ca Diaspora să nu mai accepte organizarea congreselor sale de către guvernul Republicii Moldova din banii publici. Vorba veche spune: cine plătește, acela comandă muzica. Diaspora e cea care trimite bani în Republica Moldova. Cred ca nu e o problemă pentru liderii asociațiilor să se organizeze pentru convocarea unor întruniri anuale sau bianuale... Acum, cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, un congres poate avea loc și on-line. Dorință să fie. În ce privește proiectele, cred că acestea ar trebui să vină de la organizații specializate, nu de la guvern. Oricum cea mai mare parte a banilor pentru proiecte vin de la organizații internaționale precum OIM, SIDA etc. Guvernul doar trebuie să aibă grijă ca informația despre lansarea unor proiecte să ajungă în Diasporă. Ambasadele sunt, după mine, cele mai potrivite instituții pentru informarea Diasporei.

3. Coordonarea pe orizontală dintre asociațiile Diasporei. Aceasta poate fi asigurată fără crearea unor suprastructuri și președinți, fără competiție și concurență neloială între liderii asociațiilor sau după niște principii partizane (simpatii personale, interese de partid, afaceri comune etc). Aici se poate recurge la a) crearea unor mese rotunde pe regiuni geografice: Masa rotundă (Alianța, Comuniunea, orice altă formă ce va găsi susținerea majorității participanților) pentru Europa de Vest, Europa de Est, America, Asia; b) crearea unor pagini pe Facebook cu acces general, gestionate de fiecare diviziune geografică prin înțelegere; c) elaborarea unor activități comune și pe regiuni cu implicarea tuturor componentelor, privind temele arzătoare: legislație, guvernare, cultură, educație, caritate, rezolvare de cazuri concrete, proiecte comune etc; d) crearea unor baze de date transparente și exacte, lansarea de sondaje, colaborarea cu mass-media etc.

4. Transparența și toleranța reciprocă în activitatea asociațiilor Diasporei. Aici este important să fie uitate supărările și neîncrederea reciprocă din trecut, cauzate de politicile greșite promovate la nivel de BRD. Să se ia de la zero și să se stabilească noi reguli de joc, corecte și transparente. Să se înțeleagă că societatea civilă se poate organiza pe orizontală și că se pot înființa sute de asociații, dacă oamenii doresc acest lucru. O asociație comunitară nu este un partid politic și nu-i reprezintă decât pe membrii săi, care au tot dreptul să-și creeze o asociație, chiar dacă sunt numai trei persoane, dar care au scopuri nobile comune. Liderii de partide din Diasporă ar trebui să renunțe la funcții în asociații în timpul exercitării mandatului politic. Interesul național și comunitar să prevaleze în discursuri, fapte și angajamente. Principiul win-win, când câștigă ambele părți, să devină unul de bază pentru parteneriatul Diasporă-Republica Moldova, dar și pentru componentele Diasporei.

Numai fiind bine organizată și eficientă, Diaspora va putea influența în bine situația din Republica Moldova și nu numai. Doar împreună vom putea educa un electorat deschis la minte, elevat și imun la manipulare și corupție.

Ala Mîndîcanu

Montréal, 8 februarie 2017

 
Ala Mîndîcanu: Guvernarea face apel la diasporă, diaspora face apel la guvernare...
Ştiri - Recomandări
Marţi, 30 Septembrie 2014 20:41

În acest an în premieră la Chişinău au fost organizate Zilele Diasporei, urmate de Congresul Diasporei, la care au fost trasate obiectivele de viitor. Despre cât de reuşită a fost revederea moldovenilor, despre doleanţele lor şi despre viitoarele alegeri parlamentare vorbim cu Ala Mîndîcanu, preşedinta Comunităţii Moldovenilor din Québec, Canada.

---

– În premieră, în acest an Guvernul a dispus organizarea Zilelor Diasporei. Cum apreciaţi această iniţiativă şi cât de utilă a fost celor din diasporă?

– De data aceasta evenimentele legate de Diasporă au fost organizate în mod diferit. Anterior congresele Diasporei erau organizate în octombrie, însă în acest an evenimentul  a avut loc în august, când sărbătorim cu toţii Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române. S-a organizat nu doar Congresul, dar şi Zilele Diasporei care au inclus mai multe evenimente: conferinţe, întruniri artistice la complexul „Vatra” cu spectacole muzicale şi activităţi culinare. În linii mari, a fost bine... Cred că formula asta o să se menţină, pentru că în august mulţi vin acasă şi în felul acesta la Zilele Diasporei pot participa nu doar delegaţii la Congres, dar mult mai mulţi cetăţeni stabiliţi peste hotare, inclusiv copii veniţi în vacanţă. Am avut parte de o atmosferă deosebită, iar anumite activităţi organizate de reprezentanţii Diasporei mai continuă şi acum. Mă refer la acţiunile Tamarei Schiopu din Marea Britanie, care promovează aici nutriţia sănătoasă şi organizează picnicuri deosebite la ferme ecologice din Republica Moldova.

Aş vrea să menţionez şi organizarea în premieră a Zilei Uşilor Deschise la ministere şi Parlament, precum şi participarea miniştrilor la atelierele de lucru din timpul Congresului.

Înainte era altfel. Liderii apăreau doar la deschidere, rosteau câteva cuvinte de salut şi plecau. De data aceasta am avut o vizibilitate aparte, ceea ce înseamnă că proiectul integrării europene a Republicii Moldova îşi face efectul.

– Unii reprezentanţi ai organizaţiilor din Diasporă au adus în discuţie lipsa cărţilor în limba română, a centrelor culturale etc.  Alţii chiar au cerut bani pentru a rezolva astfel de probleme. Cum credeţi, există soluţii fără să se apeleze la ajutorul unui stat sărac cum este Republica Moldova?

– Cred că ar trebui puse altfel accentele.  Avem aproape un milion de oameni plecaţi din Republica Moldova anume din cauza sărăciei. Problemele economice ale statului nu sunt nicidecum cauzate de Diasporă. Din contra, în mare parte familiile rămase acasă, dar şi statul se menţin datorită remitenţelor (peste un miliard şi jumătate de dolari anual) trimise aici pentru consum. Cât despre cărţi, tradiţii şi cultura naţională, e bine să urmăm exemplul României, care are grijă de promovarea imaginii sale peste hotare, de păstrarea limbii române şi a culturii naţionale prin reprezentanţii Diasporei şi este un purtător viu al culturii şi promotor fidel al imagini pozitive a ţării. Emil Cioran are o vorbă extraordinară care se referă la fiecare dintre noi, oriunde am fi:  „Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă. Patria asta înseamnă şi nimic altceva”...

Ţine de interesul direct al statului să susţină pe toate căile  păstrarea limbii române, a tradiţiilor culturale şi artistice în mediul celor plecaţi. Pentru că migraţia circulară prevede o mobilitate continuă. Iar cei care uită limba şi tradiţiile nu mai au niciun interes pentru ţara lor de origine. Copiii cresc şi pleacă şi ei, părintii rămaşi acasă se petrec cu timpul. Se rup relaţiile de rudenie şi de prietenie. Pierde nu doar cultura şi tradiţia naţională, pierde întreaga societate. România a înţeles acest lucru. Prin Institutul Cultural Român, stabilit în 20 de mari capitale, statul român susţine plenar păstrarea culturii şi tradiţiei româneşti, sprijină şcoli, biblioteci, organizează expoziţii de pictură, concerte pentru membrii Diasporei.

Diaspora nu cere bani, cere susţinere, ca în această activitate dezinteresată de promovare a valorilor naţionale statul să fie alături. De aceea, dacă în bugetul naţional s-ar găsi mijloace pentru centre de cultură cât de mici, cu 1-2 persoane de pe loc, angajate pentru câteva ore pe zi, s-ar putea rezolva multe probleme în oraşele unde Diaspora este numeroasă şi unde numărul de copii e mare. Editurile din România şi Republica Moldova ar oferi cu plăcere un fond de carte, s-ar găsi şi sponsori atât în interior, cat şi în exterior.

Uneori am impresia că cei care rămân acasă sunt mai puţin patrioţi decât cei plecaţi, care păstrează şi promovează valorile naţionale pe cont propriu, în timpul lor liber. Ei o fac din suflet, din dorinţa de a păstra tradiţia, limba, obiceiurile, dar nu poate nimeni să-i oblige să facă lucrul acesta. Este o muncă voluntară. Eu aş vrea să-i întreb pe cei de acasă: cât timp cheltuie fiecare cu muncă voluntară pentru ţara sa? Nu mă refer la proiecte finanţate din afară. Câţi organizează activităţi culturale sau de binefacere pentru copiii comunităţii pur şi simplu aşa, din îndemnul inimii?

Eu vin cu experienţa din Canada, unde munca voluntară în beneficiul comunităţii este extrem de apreciată şi susţinută de societate. M-aş bucura ca proiectele naţionale de păstrare a culturii în afara hotarelor Republicii Moldova să găsească înţelegere şi susţinere în societatea moldovenească.

– În contextul semnării şi ratificării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE, care este imaginea Republicii Moldova pentru cei din Diasporă? A devenit mai atractivă pentru a se putea întoarce?

A trecut prea puţin timp de la semnarea acordului ca să pot comenta schimbările de imagine, dar să ştiţi că Diaspora urmăreşte cu mare atenţie parcursul european al Republicii Moldova. Semnarea Acordului este un eveniment important, dar încă nu înseamnă integrare în UE. Atitudinea diasporei faţă de Uniunea Europeană, şi asta s-a văzut la Congres, este una pozitivă. Integrarea europeană este interpretată în afară ca  unica şansă de dezvoltare şi progres pentru Republica Moldova.

– A fost ceva special în acest an care a marcat Diaspora moldovenească?

Pe lângă semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE, după mine, un impact important şi pozitiv asupra Diasporei europene l-a avut regimul liberalizat de vize, pentru că a permis multor familii să se revadă  după mulţi ani de despărţire. Această realizare a guvernului, obţinută cu mult efort şi atitudine profesionistă, va rămâne în istorie. Nici Georgia, nici Ucraina nu au reuşit această performanţă.

Chiar şi moldovenii stabiliţi în ultimii ani în SUA şi Canada beneficiază de paşapoarte biometrice, având acum posibilitatea, mergând spre Chişinău, să „dea fuga” şi pe la rudele din Italia, Spania, Franţa, fără să piardă timp şi bani cu vizele.

– La Congresul Diasporei a fost prezentată o schiţă a Strategiei „Diaspora-2025”, care urmăreşte reîntoarcerea moldovenilor acasă, nu doar fizic, dar şi financiar. Se presupune că Diaspora va investi în deschiderea unor noi afaceri şi va aduce în Republica Moldova şi experienţa obţinută în afară. Cum credeţi, vor avea încredere cei din Diasporă în sectorul justiţiei, cel financiar şi politic ca să fie motivaţi să investească în următorii ani?

Oamenii de afaceri din Diasporă, ca şi orice alţi investitori din interior sau din exterior, vor investi în Republica Moldova dacă sistemul judiciar va fi reformat, dacă va fi  asigurată securitatea investiţiilor, dacă va fi extirpată corupţia. Eu consider că Diaspora nu trebuie tratată în mod special în acest sens. În clipa în care orice cetăţean va avea condiţii favorabile pentru investiţii,  banii vor veni. Am ascultat la conferinţa economică organizată în cadrul Zilelor Diasporei prezentările unor tineri din Diasporă care au venit cu idei foarte frumoase privind programe investiţionale. Să vedem în ce măsură Republica Moldova va reuşi sa pună în valoare ideile şi cunoştinţele acestor tineri.

– Cum apreciaţi apelul făcut de guvernare către Diasporă să susţină parcursul european al Republicii Moldova prin votul său la scrutinul din toamnă?

Guvernarea face apel la Diaspora, Diaspora face apel la guvernare... Delegaţii la Congres au adoptat în unanimitate un Apel în care au îndemnat liderii, deputaţii, miniştrii şi membrii de rând ai partidelor pro-europene să păstreze unitatea şi coeziunea în activitatea lor, să participare în alegeri cu o listă comună, pentru a demonstra că voinţa politică în obţinerea scopului de integrare în Uniunea Europeană e mai puternică decât ambiţiile personale şi interesele înguste. Delegaţii au avertizat guvernarea că, dacă apelul lor nu va fi auzit şi înţeles, reacţia Diasporei ar putea fi absenteismul.

Liderilor partidelor politice pro-europene li se cere acum responsabilitate maximă. Consecinţele unor conflicte interne, iniţiate din interior şi din exterior, ar putea fi dramatice şi responsabilitatea pentru rezultate va cădea pe umerii guvernării.

La 28 noiembrie 2010, formaţiunile pro-europene au luat în Diasporă 80-85%  din voturi. Noi am fi vrut foarte mult ca acum să putem repeta această performanţă. Dacă punem pe cântar viitorul european şi ambiţiile personale, cred că e clar care trebuie sa tragă mai greu.

Dar dacă liderii nu se vor înţelege între ei, dacă vor continua conflictele în interiorul echipelor, dacă bănuielile de corupţie la cel mai înalt nivel vor persista în societate, dacă cei care au demonstrat eficienţă şi au susţinere din partea alegătorilor atât în Republica Moldova, cât şi în afara ei, nu se vor regăsi în liste la locurile cuvenite,  Diaspora va fi absentă la urnele de vot. Şi acest lucru se va întâmpla nu pentru că delegaţii la Congres vor promova ideea neparticipării, ci pentru că cetăţenii care au crezut la un moment dat în guvernarea pro-europeana şi au apreciat eforturile comune ale tuturor componentelor sale şi realizările despre care am vorbit mai sus se vor decepţiona şi nu vor mai crede promisiunilor. Şi atunci vor avea de câştigat cei care optează pentru Uniunea Vamală, ceea ce ar constitui un regres uriaş.

Dezastrul poate fi evitat numai dacă liderii partidelor vor da dovadă de maturitate şi responsabilitate maxima. Rămân în continuare optimistă şi sper să pot participa peste doi ani la un nou congres al Diasporei, la care să putem constata cu mândrie progrese substanţiale în reforma juridică, economică şi socială, precum şi în realizarea integrării europene a Republicii Moldova.

Sursa: ipn.md

 
INTERVIU // „Vreau drumuri ca în Germania, să ne știm limba ca în România, toleranță ca în Canada și gândire modernă ca în Japonia”
Ştiri - Recomandări
Marţi, 30 Septembrie 2014 20:37

Îndemn // Ala Mîndîcanu adresează un mesaj din partea diasporei pentru politicieni: „Ori depășiți ambițiile și interesele personale, ori diaspora va boicota alegerile”

Doctor în științe economice, autor de cărți, fost decan al Facultății de Jurnalism a ULIM și fost deputat în Parlamentul R. Moldova, Ala Mîndîcanu este de mai mulți ani în Canada, unde conduce Comunitatea Moldovenilor din Québec. Fără ajutorul ei, probabil multe lucruri nu ar mai fi la fel în partea Canadei unde se vorbește franceza. Acest lucru îl recunosc și conaționalii noștri care locuiesc în zona unde se vorbește limba engleză – despre care se știe că nu sunt la fel de uniți ca și cei din Québec. Poate le lipsește o femeie energică cum este doamna Mîndîcanu ori poate e mai rece în acea parte a țării. Revenită acasă pentru scurt timp, Ala Mîndîcanu ne-a povestit despre Canada și despre visul ei în legătură cu R. Moldova. Zice că vrea să avem drumuri ca în Germania, să ne știm limba ca în România, să avem toleranță interconfesională ca în Canada și gândire modernă ca în Japonia.

Stimată doamnă, ați revenit acasă pentru Zilele Diasporei și pentru Congresul al VI-lea al Diasporei Republicii Moldova. Cum au fost evenimentele?

Am avut marea plăcere să-i revăd, după un timp, pe liderii asociațiilor noastre din diaspora din peste 20 de țări. În cadrul Zilelor Diasporei, participanții au reușit să comunice, să ia parte la conferințe, la atelierele de lucru, la diverse evenimente culturale. Toate evenimentele au decurs într-un ritm foarte intens. Cred că organizatorii, adică Guvernul și Biroul pentru Relații cu Diaspora, dar și Biroul pentru Relații Interetnice, pot fi felicitați pentru succesul lor. Am constatat că diaspora susține cursul european al R. Moldova și este gata să contribuie la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Dovadă este adoptarea Apelului Diasporei privind necesitatea unității partidelor proeuropene în apropiatele alegeri. Efectele de durată ale Congresului Diasporei se vor face simțite mai târziu.

Veniți des acasă, în R. Moldova. Cu ce impresii rămâneți atunci când pășiți pe pământurile natale? Ați găsit oamenii de aici gândind altfel?

Modificările de fond nu se produc atât de rapid și spectaculos ca să le sesizez de la o vizită la alta. Totuși, consider că există un anumit progres în ce privește adaptarea societății la normele și cutumele europene. E mai multă civilizație în jur, internetul e accesibil oriunde, e mai curat și e mai multă atmosferă europeană, cel puțin în designul localurilor publice. Acest lucru se simte cu precădere la Chișinău. Recent am fost în raionul Cantemir și am constatat cu tristețe că satul nostru încă mai are de parcurs un drum lung spre Europa...

Povestiți-ne despre activitatea dvs. din Canada. Cum munciți acolo cu moldovenii? Cu ce probleme se confruntă cetățenii noștri?

Despre activitatea mea comunitară vă pot povesti o zi întreagă, spațiul unui interviu fiind prea restrâns. Menționez doar câteva direcții de bază în activitățile Comunității Moldovenilor din Québec (CMQ) desfășurate în colaborare cu Asociația Culturală Română: acțiuni de susținere a nou-veniților, evenimente culturale și de binefacere, activități organizate în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Canada, proiecte de cooperare intergenerațională etc.

Moldovenii din Canada sunt uniți, prietenoși? Cum i-a schimbat străinătatea?

Comunitatea noastră este unită, pentru că nu există motive de gâlceavă. Membrii comunității sunt cetățeni stabiliți în Canada legal, cu familiile, având toate drepturile asigurate. La comunitate vin cei care fie că au nevoie de sprijin, pe care știu că pot conta, fie că vor să participe la activități. Asociația noastră a fost prima organizație culturală moldovenească înregistrată în Québec. Eu am susținut mereu crearea unor noi asociații, cu profiluri diferite, am încurajat mereu tinerii care doreau să-și deschidă un ONG, le-am oferit toată informația necesară, astfel că azi avem la Montréalmai multe organizații de moldoveni: asociația de sport „FC Moldova”, înființată de Anatolie Zlotea, ai cărei membri au obținut în 2013 cupa „Concordia” într-un campionat local de fotbal; o avem pe Nata Albot, care e activă și la Chișinău, și la Montréal. Mai există Academia Educativă din Montréal, condusă de Alina Nichita, care se ocupă de educația copiilor; o avem și pe actrița Aliona Munteanu, care face parte dintr-o trupă de teatru local, pe care sperăm să-l vedem și la Chișinău. Despre fiecare din aceste asociații și despre liderii lor vă pot spune numai lucruri frumoase.

Ce idei noi și interesante pentru R. Moldova ne aduceți din Québec?

Despre lucrurile frumoase pe care le-am putea prelua de la canadieni aș putea vorbi ore la rând. Voi aduce câteva exemple din diferite domenii. De exemplu, grija pentru limba de stat. Mă voi referi doar la experiența mea legată de Québec. Acolo limba de stat este franceza. Nou-veniților li se creează condiții favorabile pentru a o învăța sau perfecționa, statul plătește câte 450 de dolari lunar, timp de 3-6 luni, pentru cei care vor s-o cunoască în măsură suficientă pentru a se încadra în câmpul muncii. Există și zeci de asociații și instituții care oferă studii la prețuri accesibile. Există legi speciale care protejează și promovează limba franceză, dar care nici nu îngrădesc circulația limbii engleze. Legile se respectă riguros, mai ales în sistemul educațional. Pentru nou-veniți există cursuri multiple, programe de stat, subvenții și granturi. Despre sistemul de protecție socială: o persoană poate să beneficieze de susținerea statului, în funcție de veniturile sale. Dacă venitul e mai mic de un cuantum stabilit, statul îi oferă, la cerere, o susținere financiară până omul se aranjează mai bine. Tot aici poate fi menționată susținerea financiară de 400-450 de dolari lunar pentru fiecare copil până la vârsta de 18 ani. Același lucru se referă și la pensii. Chiar dacă persoana nu a lucrat din anumite motive, după 10 ani trăiți în Canada, de la vârsta de 65 de ani, aceasta va beneficia de o retribuție suficientă pentru a duce un mod decent de viață.

Cum este susținut acolo micul business?

Businessul mic și mijlociu au toatăsusținerea din partea statului. Oricine își poate deschide o afacere fără să iasă din casă, înregistrându-se online. Important e să știi ce vrei să faci. Impozitele se calculează simplu, după o formulă pe înțelesul oricui. Și politica e altfel decât în R. Moldova. Există partide federale - pentru alegerile în Parlamentul canadian, apoi cu totul altele la nivel provincial și, în sfârșit, partide doar de nivel local. Nu există „centralism democratic” ca aici... Municipiile, orașele și localitățile mici au partidele și asociațiile lor create special pentru alegerile locale. Datorită acestui fapt, se evită mafiotizarea partidelor și construcția piramidală, autoritară a puterii.

Apropo de partide, cum credeți că se va implica diaspora în campania electorală care se apropie?

E greu de spus. Implicarea în politică este un lucru personal. Asociațiile diasporei, care colaborează din 2010 cu Guvernul R. Moldova, au statut de organizații neguvernamentale și nepolitice. Unii lideri de asociații pot decide, ca persoane private, să intre în campanie, este decizia lor personală și dreptul lor. Ca cetățeni ai Republicii Moldova și ca alegători, însă, fiecare dintre noi își poate spune opinia despre evenimentele politice. Am convingerea că ieșirea masivă a diasporei proeuropene la vot se va întâmpla numai dacă partidele democratice vor reuși să-și păstreze unitatea în campania care se apropie și care se anunță foarte dificilă. Mesajul nostru este adresat liderilor partidelor proeuropene: sau depășiți disensiunile, ambițiile şi interesele personale în numele viitorului european al Republicii Moldova, sau diaspora va boicota alegerile prin absenteism masiv. E prea mare pericolul ce ne paște, e prea aproape Ucraina și prea e dornică Rusia să restabilească imperiul. Îi urez succes Republicii Moldova în drumul său anevoios, dar ireversibil, spre Uniunea Europeană.

Vă mulțumim!

Sursa: ziarulnational.md

 
Buletinul La Jeunesse & La Sagesse. Proiect Nouveaux Horizons pour les aînés, ACR-CMQ 2014
Ştiri - Recomandări
Vineri, 29 August 2014 21:04
Click pe imagine pentru a vedea
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 3 din 12
Vineri, 29 Martie 2024
Banner

Servicii consulare la Montreal

Programul serviciilor consulare oferite de Ambasada Republicii Moldova în Canada la Montréal.

Program: 20 octombrie 2023, 17 noiembrie 2023, 16 februarie 2024, 19 aprilie 2024, 21 iunie 2024.

Adresa: 6767 Côte-des-Neiges, H3S 2T6, salile 601-1 si 601-2.

Tel: (613) 695-6168, între 15h si 17h.

Mențiune: La Montreal se perfectează NUMAI acte notariale specificate aici.

Celelalte servicii pot fi oferite doar la ambasada Republicii Moldova din Ottawa. Vedeți aici.

Solicitanții care doresc să beneficieze de servicii consulare, sunt rugați să facă o programare prealabilă pe pagina https://moldovaincanada.setmore.com/.

Despre data serviciilor pentru restul anului 2024 vom scrie mai târziu. Urmăriți http://www.moldovaquebec.ca și https://www.facebook.com/MoldovainCanada

Telefoane pentru informații suplimentare: 613-695-6168, 438-937-3608.

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner