Acasă Fii informat! Recomandări Referendumul constituțional din 5 septembrie 2010 la Montreal
FR RO

Newsletter CMQ

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Referendumul constituțional din 5 septembrie 2010 la Montreal
Vineri, 03 Septembrie 2010 08:36

"Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Statul garanteaza exprimarea vointei libere a cetatenilor prin apararea principiilor democratice si a normelor dreptului electoral." (Codul Electoral)

Stimată Ala Mîndîcanu, ca preşedintă a Comunităţii Moldovenilor din Quebec, Canada, puteţi să ne spuneţi în ce constă acest referendum?

Pentru comunitatea noastră referendumul din 5 septembrie 2010 are o semnificaţie cu totul deosebită. Este pentru prima oara când basarabenii din Canada vor putea participa la un scrutin organizat de Republica Moldova. Până acum votul peste hotare se desfăşura doar în incintele misiunilor diplomatice. Mulţi cetăţeni vor să-şi spună cuvântul şi să contribuie la edificarea viitorului european al Republicii Moldova. Suntem nerăbdători şi noi, organizatorii, să vedem câtă lume va veni la vot.

Sunt create toate condiţiile pentru exercitarea votului de către cetăţenii Republicii Moldova ce au domiciliul în Quebec?

Bineînţeles, avem toate condiţiile. Autorităţile canadiene au consimţit la organizarea referendumului, secţia de votare este pregătită, membrii biroului electoral sunt informaţi, aşteptăm să sosească în curând dl Nicolae Popa, consulul Republicii Moldova pentru SUA, Canada şi Mexic, cu materialele necesare, ştampile, liste, buletine...

Câţi moldoveni trăiesc în Canada, cu aproximaţie? Câţi alegători sunt în Quebec?

Nu ştim cu exactitate, dar credem că în provincia Quebec sunt aproximativ 7 mii de cetăţeni moldoveni. Aşteptăm recensământul din 2014 pentru a avea cifre oficiale.

Dacă aveţi informaţii şi despre ceilalţi moldoveni din Diaspora?

Noi avem în reţeaua noastră câteva mii de utilizatori. Aici, la Montreal, avem deja 4 organizaţii ale basarabenilor - pe lângă CMQ, mai activează Asociaţia Femeilor, Asociaţia tinerilor „Juventus", FC Club „Moldova". Mai sunt organizaţii ale concetăţenilor noştri stabiliţi la Toronto. Ţinem legătura şi cu ei.

Pe baza căror documente se poate vota? Dar cei cu documentele expirate?

Se poate vota cu paşapoartele Republicii Moldova, chiar dacă sunt expirate. Ştiu că la Chişinău sunt mulţi care se tem de votul diasporei şi încearcă îngrădirea dreptului de vot pentru cei cu paşapoartele expirate, dar cred că organele abilitate de la Chişinău vor ţine cont de practica internaţională în acest sens şi nu vor permite acest lucru. Sunt convinsă că şi cetăţenii cu actele expirate îşi vor putea exercita dreptul la vot .

Ce se întâmplă cu cetăţenii care stau foarte departe de secţiile de votare (S.U.A., Canada ş.a.)?

Marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova, stabiliţi în Canada, sunt concentraţi la Montreal şi Toronto. În celelalte oraşe mari sunt mult mai puţini. Vom vedea pe 5 septembrie câţi cetăţeni din alte oraşe vor participa la vot. Canada e mare şi nu cred că vor fi mulţi din cei care se vor porni la mii de kilometri pentru a vota.

Câte secţii de votare vor fi organizate peste hotare?

Conform informaţiilor oficiale, sunt 79 de secţii de votare deschise peste hotare. Pe site-ul www.voteaza.md găsiţi toată informaţia.

Ce spun sondajele de opinie referitor la acest Referendum?

Sondajele din Republica Moldova atestă un înalt grad de participare la referendum - peste 73% din alegători vor să participe la modificarea art.78 al Constituţiei, pentru a putea alege direct preşedintele statului.

Aveţi vreun mesaj de transmis cetăţenilor R. Moldova care au drept de vot?

Mesajul meu este unul de încurajare a cetăţenilor Republicii Moldova să participe, oriunde s-ar afla, la procesul electoral şi să influenţeze prin votul lor la dezvoltarea democratică şi europeană a Basarabiei.

Înafara temei Referendumului aş dori să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

La 23 august 2010 s-au împlinit 71 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop - Molotov. Care va fi viitorul acestui document de neagră amintire, după părerea dumneavoastră?

În Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova s-a stabilit atitudinea faţă de pactul Moltov-Ribbentrop, citez: „Parlamentele multor state în de­claraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia". Totuşi, o condamnare univocă şi hotărâtă a acestei ruşinoase înţelegeri între cele două regimuri totalitare, fascist şi comunist, ambele la fel de criminale, după mine, în Republica Moldova încă nu a avut loc. Sperăm să se întâmple acest lucru după alegerile din toamnă. Visez să fiu martora unui proces asupra comunismului, asemenea celui de la Nurnberg asupra fascismului.

Cum au sărbătorit moldovenii din Quebec "Ziua Independenţei" şi "Limba noastră cea română"?

A fost o sărbătoare de suflet cu participarea comunităţii montrealeze de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului. Printre oaspeţii noştri în această zi a fost cântăreţul îndrăgit din Chişinău, Mihai Ciobanu, care a prezentat un program inedit, acompaniat de fiul său, Mihăiţă, şi de soţia Valentina, ambii violonişti iscusiţi. S-a cântat, s-au recitat versuri, s-a dansat. Horele tradiţionale, sârbele şi bătutele au ţinut până la miezul nopţii. Copiii au recitat poezii dedicate limbii române, poeţii de la Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Adrian Erbiceanu, Ionuţ Caragea şi Traian Gărduş, au recitat din versurile lor. Eu nu-mi amintesc să mai fi avut cândva o sărbătoare atât de frumoasă, chiar şi la Chişinău.

În luna noiembrie se va alege Preşedintele Republicii Moldova. Cine va candida?

Nu cred că cineva poate răspunde astăzi la această întrebare. Abia după referendum se vor limpezi lucrurile.

Cine credeţi că ar fi potrivit pentru funcţia de Preşedinte al R. Moldova?

Eu cred că la Chişinău sunt mulţi candidaţi demni de a deveni preşedinte. Numai că un singur om nu poate rezolva problemele unui stat. Orice preşedinte mai are nevoie şi de o echipă calificată, aptă de a produce schimbări majore, de susţinerea întregii societăţi. Nu cred că e corect ca toată lumea să se concentreze la persoana preşedintelui şi nu a direcţiei în care merge preşedintele.

Dacă aţi fi Preşedintă a Republicii Moldova, care ar fi primele măsuri pe care le-aţi lua pentru bunăstarea poporului?

Nu-mi doresc nici pentru o clipă să fiu preşedinta Republicii Moldova. Dar cred că orice preşedinte ar trebui să se concentreze la eliminarea corupţiei care distruge sistemul economic al statului şi, ce e mai grav, deteriorează morala cetăţeanului de rând. Într-un stat cu cetăţeni care acceptă corupţia ca fenomen (adică sunt gata oricând să dea şi să ia mită, să fure, să recurgă la evaziuni fiscale) nu se poate clădi nimic durabil şi transparent. Scandalul actual de la Chişinău în cazul Plahotniuc este o dovadă că întreaga societate basarabeană este bolnavă de corupţie şi că nici justiţia, nici organele de ordine, nici conducerea de vârf nu sunt capabile să intervină eficient, fiind contaminate de acest flagel. O dovadă grăitoare este chiar cazul Eugeniei Duca: nici până în ziua de azi nu a fost executată decizia CEDO şi Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind întoarcerea proprietăţilor înstrăinate ilegal (Decizie emisă de CEDO, în urmă cu peste patru ani de zile).

După înăbuşirea Revoluţiei tinerilor din Chişinău, la 07 aprilie 2009, credeţi că Vladimir Voronin va avea dreptul să candideze la funcţia de preşedinte al Repubicii Moldova?

În acest sens există deja o decizie a Curţii Constituţionale care spune că Vladimir Voronin nu poate candida la următoarele alegeri prezidenţiale.

Despre Alianţa pentru Integrare Europeană ce ne puteţi spune?

Alianţa îşi are deja locul stabilit în istorie. Este forţa care a răsturnat guvernarea comunistă, instaurată din 2001. Putem aduce mai multe exemple ale eficienţei noii guvernări. S-au întreprins paşi pentru democratizarea sistemului politic, economic şi social. S-a liberalizat accesul cetăţenilor la informaţie. S-a deblocat procesul de aderare la Uniunea Europeană. A fost scoasă sârma ghimpată de la Prut... Bineînţeles, există şi multe probleme în sânul Alianţei. Totuşi, aş vrea să cred că se va reuşi păstrarea ei, cel puţin după alegeri. Pentru că, în opinia mea, cei care doresc cu adevărat integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi edificarea unui stat democratic şi eficient, trebuie să-şi unească eforturile. Nu poţi rupe, de unul singur, cercul vicios al corupţiei şi mentalităţii autoritare, care mai bântuie spaţiul dintre Prut şi Nistru.

Referitor la scandalul de spionaj între Rusia şi România, care ar fi substratul tuturor motivaţiilor acestuia?

Este evidentă dorinţa Moscovei de a păstra Republica Moldova în sfera influenţei sale. Referendumul care urmează la 5 septembrie nu este pe placul Moscovei, pentru că măreşte gradul de libertate civică şi consolidează societatea în jurul unor noi valori. E mai greu să te înţelegi cu un preşedinte ales de întregul popor. Scandalul de spionaj are drept scop, după mine, tergiversarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi de apropiere a acesteia de România.

De curând ati fost in Republica Moldova. Cu ce impresii v-ati intors la Montreal?

Dacă e să excludem canicula, obositoare şi sufocantă, am avut marea plăcere să-mi revăd părinţii, rudele, colegii de facultate, prietenii. Au fost 3 săptămâni încărcate, dar eficiente. Atmosfera la Chişinău este mai destinsă, lumea nu este atât de timorată şi speriată ca înainte. Este sesizabil, totuşi, şi un grad de nemulţumire generală, legată de aşteptările mari de după alegerile din 29 iulie 2009. Sperăm să avem un referendum reuşit şi alegeri bine organizate în noiembrie, după care Republica Moldova să pornească, liniştit şi sigur, pe drumul dezvoltării, al democraţiei şi al integrării europene.

În ce relaţie sunteţi cu asociaţiile româneşti?

În cele mai bune relaţii. Avem un parteneriat oficial cu Asociaţia Culturală Română, condusă de distinsul dl doctor Paul Dăncescu, om de o rară cultură şi delicateţe. Avem colaborări multiple cu asociaţiile de scriitori, cu ziarele româneşti Accent de Montréal şi ZigZag Roman-Canadian, cu reprezentanţi ai intelectualităţii române din Québec. Comunitatea română are nişte personalităţi deosebite, profesionişti, intelectuali, oameni de afaceri cu o rară simţire şi educaţie. Tot mai des ne întrunim, astfel că la un moment dat nu mai contează care de unde este, limba şi cultura română fiind cele ce ne unesc. Proiectul de cooperare intergeneraţională pe care îl vom începe în curând, este o dovadă clară în acest sens.

Un interviu realizat de Lucreţia Berzintu

 
Duminică, 22 Octombrie 2017

Servicii consulare la Montreal

Program 2017: 20 octombrie, 17 noiembrie, 15 decembrie

Program 2018: 19 ianuarie, 16 februarie, 16 martie, 20 aprilie, 18 mai, 15 iunie

Adresa: 6767 Côte-des-Neiges, sala 401-4.

Tel: (438) 937-3608

http://www.canada.mfa.md/acte-notariale-ro/

Book an appointment with Comunitatea Moldovenilor din Quebec using SetMore

Donează

Vrei să sprijini activitatea CMQ?

Sumă: 

Banner
Banner
Banner
Banner