Chişinău (Moldova.ORG) -- Interviu cu Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova cu sediul la Washington.
De Victoria Ungureanu

Moldova.org: Ce vor face noii guvernanţi, dar totodată foştii, după ce nici comuniştii, nici democraţii nu pot alege şeful statului?

Vlad Spânu: În aceste zile, după cum se ştie, şefii partidelor care au fost la guvernare, dar şi cei de la Partidul Comuniştilor sunt în dialog pentru a culege roadele acestor alegeri, adică, de a se menţine sau reveni la putere, cum e şi firesc. Vom vedea în continuare declaraţii cu iz de şantaj, pentru a câştiga teren la negocieri, posibil să vedem trădări faţă de electorat. Nu exlud să se repete scenariul din 2009, când va birui raţiunea, nu mofturile de a ajunge în fotoliile publice cu orice preţ.

Moldova.org: Care va fi cursul vieţii politice în RM dacă comuniştii reuşesc să obţină mandatele pentru a alege preşedintele ţării?

Vlad Spânu: Sunt ferm convins, în baza experienţei trăite în Moldova sovietică, dar şi fiind un student al istoriei, că comunismul este frana dezvoltării şi răul cel mai mare care a fost vreodata pe această planetă. Chiar dacă comuniştii din R.Moldova se consideră capitalişti, odată ce se închină idolurilor lor – Stalin, Lenin, Marx – şi au simbolul secerii şi ciocanului, acest partid trebuie marginalizat din viaţa politică, alte partide, ce se consideră ne-comuniste, să facă tot posibilul ca PCRM să fie mereu în opoziţie, până la dispariţia lui de pe arena politică. Să nu uităm nici pentru o clipă că anume comuniştii au prelungit politica imperială rusă ce a despicat Principatul Moldovei în două în 1812, iar în 1940 a rupt Basarabia a doua oară de la trupul neamului nostru cu rădăcine dacice pentru a controla acest teritoriu, de importanţă strategica pentru ruşi. Sute de mii de români basarabeni au fost deportaţi în Siberia, desproprietăriţi, împuşcaţi sau au murit ca urmare a foametei organizate de Kremlin în 1946-1947. Toate acestea au fost înfăptuite la comanda bolshevicilor, NKVD-ului, KGB-ului şi urmaşilor lor, comuniştii de astăzi fie ei deghizaţi sau adevaraţi. Să votezi azi comuniştii, înseamnă să neglijezi suferinţele proprii şi/sau ale strămoşilor. O astfel de mentalitate o au doar robii.

Moldova.org: Cine credeţi, din cele 3 partide democratice, ar fi gata să se alieze comuniştilor? Se vehiculează pe net că PD? Credeţi că e posibil?

Vlad Spânu: Dacă se pune o astfel de întrebare, adica dacă este o astfel de percepere a situaţiei politice post-electorale din partea oamenilor, înseamna că în Republica Moldova stăm prost cu clasa politică, zisa democratică. Dacă cei din partidele care au făcut parte din AIE şi astăzi au intrat în parlament cred că în R.Moldova a fost o ţară democratică în perioada 2001-2009, iar cetăţenii au fost liberi, au avut locuri de muncă, businessul nu a fost monopolizat în mâinile a câtorva firme apropiate puterii, atunci lasă-i să facă coaliţie cu comuniştii.  Cine va face asta, e sinucigaş politic, adică va urma soarta PPCD, care a făcut coaliţie cu PCRM în 2005-2009.

Moldova. org: Conform constituţiei, cât timp poate sta Republica Moldova fără un şef de stat? După mandatele obţinute de comunişti şi democraţi, cum credeţi, aceştia vor ajunge la un consens sau se va repeta "istoria" anului trecut. Preşedinte interimar, lipsa comuniştilor la şedinţele Legislativului, alegeri anticipate?

Vlad Spânu: RM va avea sef de stat când parlamentarii vor dori să evite alegerile anticipate sau când vor decide toate partidele (sau cel putin majoritatea calificată) să coboare pragul actual de 61 voturi de alegere al preşedintelui.
Sper să nu se mai repete circul politic de anul trecut, când, deputaţii, fiind plătiţi din banii publici nu veneau să-şi îndeplinească datoria faţă de cetăţeni, adică să aprobe legi, să monitorizeze activitatea executivului. Nu îmi închipui că aşa ceva s-ar putea întampla în SUA, sau într-o altă ţară unde oamenii politici sunt responsabili faţă de alegatori.

Moldova.org: Vom rămâne în impas politic dacă partidele nu vor reuşi să facă o eventuală Alianţă pentru a alege preşedintele?

Vlad Spânu: Nu se va alege preşedintele dacă unul sau mai multe partide vor merge la alegeri anticipate. Însă mă îndoiesc că se mai doreşte o nouă campanie electorală în 2011. Am mai spus şi întrun interviu pentru Europa Liberă ca doua chestiuni fundamentale trebuie să rezolve clasa politică din R.Moldova pentru a evita crizele politice. Prima este să lichideze dualitatea puterii în cadrul executivului (adică când avem astăzi doi şefi de executiv – preşedintele statului şi prim-ministru), luând exemplu SUA sau Marea Britanie, pentru a evita ciondanelile inutile. R.Moldova a adoptat un model politic European, care este totalmente ineficient, ce duce la schimbări frecvente de guvern. La fel e în România, Ucraina, Polonia... Şi a doua chestiune este nevoia trecerii la votul pe circumscripţii electorale pentru că oamenii dintro localitate să aleagă un reprezentant al lor, nu o lista de partid, întocmită de şeful partidului, care îi permite manipulari şi negocieri netransparente. Parlamentarul, aşa cum e în SUA, trebuie să poarte răspunderea nu faţă de seful de partid, dar faţă de oamenii care l-au ales şi pe care el îi reprezintă. Din câte mi se spune, rare sunt formaţiunile poltice unde este democraţie în cadrul partidului. Majoritatea sunt conduse de un minidictator, care uşor se poate transforma întrun dictator, dacă partidul lui deţine puterea absolută în stat. Cazul PCRM îl cunoastem bine. Micşorarea numărului de partide, ar mai fi o problemă la care clasa politică de la noi ar fi bine să se gândeacă pentru a scuti electoratul de metri de buletine electorale, care nu aduc altceva decât confuzie.

Moldova.org: Timp de un an Alianţa de guvernare a avut multe întruniri, a semnat diverse documente privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Mai cu seamă responsabil de aceste fapte fiind fostul prim-ministru Vlad Filat, cel care a creat noi "prietenii" cu statele UE. Cum credeţi, după rezultatele obţinute la anticipate, care va fi impactul asupra politicii externe a Republicii Moldova?

Vlad Spânu: După guvernarea PCRM în 2001-2009, guvernului AIE i-a fost destul de uşor să dreagă relaţiile cu partnerii occidentali, dar şi cu cei din est. În plus, ţările rămase în afara UE, dar membre CSI au înregistrat regrese la capitolul reforme democratice. Să luăm ţările ce fac parte din Partneriatul Estic. După războiul dintre Rusia şi Georgia, R.Moldova a rămas unica ţară unde mai existau speranţe că lucrile se vor schimba spre bine. Şi aşa s-a întamplat în iulie 2009, odată cu schimbarea politică de la Chişinău. Astăzi, Belarus e condusă în continuare de un regim autoritar, în Ucraina, pe care se pusese miza în 2004, au revenit forţele ce se orientează mai mult spre est decât spre vest; Armenia a rămas în stagnare economică, fiind conectată la sistemul de securitate şi economic al Federaţiei Ruse, iar în Azerbaijan s-au înregistrat regrese privind libertăţile individuale, în mass media, etc. Deci, pe aşa un fondal negativ în regiune, politicile AIE pe plan intern, acţiunele întreprinse pe plan extern au fost întâmpinate cu braţele deschise de vest. Evident, nu peste tot şi nu la toate capitolele s-au înregistrat succese. Dar un an, totuşi, să fim obiectivi, e prea puţin să faci concluzii şi aprecieri pentru un guvern de coaliţie cu componente ale căror orientări nu coincid la multe capitole.

Moldova.org: Acum un an, într-un interviu acordat Radioului Europa Liberă, aţi declarat că Filat are şanse să se afirme ca putere în stat. După un an, credeţi că Filat a reuşit ceva în acest sens?

Vlad Spânu: Un an în urma, pe 11 noiembrie, scriam întrun articol în engleza la Europa Libera că forţele democratice din RM au o fereastră de oportunitate pentru a pune Moldova pe calea unor reforme reale şi pe un făgaş de dezvoltare, care i-ar permite integrarea în familia largă a democraţiei şi valorilor europene. Scopul acelui articol era să atragă atenţia celor din vest să sprijine R.Moldova şi noua ei conducere.

Moldova.org: Care ar fi cursul corect a politicii RM în acest moment, dacă rezultatele finale de la CEC sunt cele anunţate?

Vlad Spânu: R.Moldova nu are o altă şansă decât să se desprindă de arealul unde Federaţia Rusă deţine controlul – politic, de securitate şi economic – şi să urmeze paşii făcuţi de Ţările Baltice, România, Bulgaria, adică să aibă o economie de piaţă veritabilă, libertatea cetăţenilor de a-şi croi singuri soarta, fără trupe străine şi fără amestec direct în treburile interne ale statului din partea patronului de la est. Menţinerea R.Moldova în cadrul CSI este unul din eşecurile guvernării AIE, la fel ca lipsa de progrese în retragerea armatei Federaţiei Ruse, acţiuni efective şi eficiente de a da o mâna de ajutor fraţilor noştri din Transnistria, care aşteaptă de la Chişinău asistenţă şi sprijin din 1990.

George Fridman, preşedintele Stratfor, în vizita lui recentă la Chişinău, a spus foarte clar că problema cea mai mare în R. Moldova e criza de indentitate, care fluctuează între cea sovietică şi cea românească. Din asta şi se trag toate problemele noastre, inclusiv şi aceste crize politice ce se ţin lanţ, din alegeri în alegeri. Nu trebuie să aşteptăm ca cineva din afară să vină să ne spună cine suntem şi de unde ne tragem. Noi, singuri, trebuie să ne rezolvam problemele noastre. Nimeni în locul nostru nu va face asta. Altfel, vom mai umbla, ca popor, rătăciţi înca vreo 20 ani şi vom ajunge de unde ne-am pornit în 1991.

Moldova.org: În concluzie, v-aţi aventura acum să pronosticati cât de lungă va fi viaţa acestui guvern?

Vlad Spânu: Nu, deoarece nu am încrederea în toţi politiicenii de la noi că se vor ţine de cuvânt, cel promis în campania electorală. În 2005, după voturile PPCD-ului (Iurie Roşca) pentru alegerea comunistului Valdimir Voronin în funcţia de preşedinte al statului, dar şi voturile PD-ului (Dumitru Diacov, unde se află si actual sef al PLD Vlad Filat) şi ale Social-Liberalilor (Oleg Serebrean), în 2010 mă aştept la orice.

Am şi o doză de optimism, gândindu-mă la comportamentul celor patru partide din AIE în 2009, dar, acum lucrurile s-au schimbat, după ce au mirosit puterea. Să nu uitam maxima, spusă pentru prima dată de istoricul britanic Lordul Acton: „Puterea corupe, iar puterea absoluta, corupe în mod absolut”. Alegătorii trebuie să aibă încredere în politiceni, dar să nu uite să fie şi vigilenţi şi să le ia madatul atunci când nu-i mai reprezintă.