De vorbă cu invitaţii mei, doamna Ala Mîndîcanu, reprezentanta Comunităţii Moldovenilor din Quebec (Canada) şi cu domnul Vlad Spânu, Preşedintele Fundaţiei Moldova din S.U.A.

Amintesc cititorilor că Parlamentul ales la 5 aprilie 2009 a fost dizolvat deoarece nu s-a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Astfel că, noi alegeri parlamentare anticipate vor avea loc în ziua de 29 iulie 2009, acestea reprezentând a VI-a competiţie electorală, după independenţa Republicii Moldova. Dorind să mă informez dacă legea electorală respectă principiile democraţiei, asigurând condiţiile necesare exercitării dreptului la vot a tuturor moldovenilor, atât a celor „de acasă" cât şi a celor din Diaspora, am contactat  pe Ala Mîndîcanu, preşedinta Comunităţii Moldovenilor din Quebec (Canada) şi pe domnul Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova din S.U.A.

***

Lucreţia BERZINTU:  Înaintea alegerilor din 5 aprilie 2009, s-a sperat la un regim democrat în Republica Moldova. N-a fost să fie aşa. Mai mult, au murit oameni nevinovaţi în mişcarea revoluţionară pentru democraţie, ce a avut loc la Chişinău în ziua de 7 aprilie 2009. Acum, înaintea alegerilor parlamentare anticipate, ce vor avea loc în ziua de 29 iulie 2009, cum vedeţi situaţia politică din ţară? Ce şanse ar fi pentru partidele democratice?

Ala MÎNDÎCANU: Dacă s-ar exclude fraudele de tot felul, manipularea electoratului şi utilizarea resurselor administrative în favoarea partidului de guvernământ, sunt convinsă că rezultatele ar fi favorabile partidelor de opoziţie. În condiţiile actuale, însă, mă tem că vom avea un rezultat asemănător celui din 5 aprilie 2009.

Vlad SPÂNU: După 7 aprilie, societatea e radicalizată, împărţită în tabere politice. E nevoie de a depăşi această situaţie, şi aceasta se poate face doar prin efectuarea unor alegeri libere şi corecte, care vor fi recunoscute atât de partidele politice, cât şi de omul de rând care votează. Partidele de opoziţie, faţă de comunişti, în iulie 2009 au şanse mai mari, în comparaţie cu luna aprilie 2009, deoarece Partidul Comuniştilor (PCRM) şi autorităţile de stat pe care le controlează s-au expus negativ, fiind acuzate de fraudarea alegerilor, dar şi de felul în care au acţionat după 5 aprilie. Pe de altă parte, partidele de opoziţie au avut mai mult timp să explice alegătorilor care sunt politicile lor şi să le prezinte echipele. În plus, în momentele de criză în perioada aprilie - iunie, AMN, PL, PLDM au demonstrat că au capacitatea de a crea un front comun împotriva adversarilor lor - comuniştii, că au demnitate, curaj şi verticalitate, ce nu se întâmplă chiar atât de des în politica moldovenească.

Lucreţia BERZINTU: Cum vedeţi Codul Electoral, având în vedere că a suportat modificări? Modificarea s-a făcut în beneficiul electoratului? S-a avut în vedere respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale? Dar respectarea Constituţiei?

Ala MÎNDÎCANU: Modificările operate în Codul Electoral nu sunt în defavoarea democraţiei, numai că nici pe departe nu sunt suficiente. Cele mai importante schimbări au rămas în afara atenţiei legislatorilor şi bănuiesc că nu întâmplător. Pentru noi, cei peste 500 de mii de alegători care se află în afara hotarelor Republicii Moldova, actualul Cod Electoral continuă să fie documentul care ne îngrădeşte dreptul la vot.

Vlad SPÂNU: Dacă aveţi în vedere amendamentele ce ţin de nepermiterea blocurilor electorale, eligibilitatea de a deţine funcţii publice doar care au exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, ridicarea pragului electoral de la 4 la 6%, toate aceste modificări au avut un singur scop - sporirea şanselor PCRM şi a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), care au votat aceste amendamente şi care au avut acces la resurse administrative şi la mass media de stat, care, şi aşa, nu a devenit cu adevărat publică. Nu s-a ţinut cont nici de realităţile din Republicii Moldova, nici de sfaturile insistente din partea organizaţiilor internaţionale.

Lucreţia BERZINTU: În ce măsură sunt create condiţiile ca fiecare moldovean din comunitatea dumneavoastra să poată beneficia de un drept al sau, „dreptul la vot"? Câţi moldoveni cu drept de vot sunt în comunitatea dumneavoastră?

Ala MÎNDÎCANU: Cu toate că fluxul de cereri ale moldovenilor pentru  emigrarea în Canada este în continuă creştere, până azi aici nu a fost deschisă o ambasadă sau consulat al Republicii Moldova. Drept rezultat,  cei peste 20 de mii de cetăţeni moldoveni stabiliţi în acest stat nord-american  sunt lăsaţi la periferia intereselor conducerii statului moldav, fiind nevoiţi să piardă sănătate, timp şi bani şi pentru a rezolva problemele apărute la ambasada Republicii Moldova din Washington, SUA. Politicile statului canadian sunt mult mai prietenoase şi favorabile moldovenilor. Am zeci de exemple în acest sens.

Dreptul la vot pentru alegătorii moldoveni aflaţi în Canada, chiar dacă nu e îngrădit direct, este totuşi greu de realizat din mai multe motive: necesitatea de a pleca la distanţe mari (Washington e la 959 km, iar New-York - la 602 km de Montreal) cu toate cheltuielile de rigoare, cheltuielile legate şi de viză de SUA (132 $), stabilirea alegerilor în ziua de miercuri etc. Toate aceste amănunte reduc substanţial numărul participanţilor la procesul electoral şi descurajează participarea civică a cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare la alegeri.

Vlad SPÂNU: În S.U.A., nu cred că sunt create condiţii pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova pentru a participa la alegeri, cu excepţia celor ce locuiesc aproape de Washington şi New York, unde sunt deschise secţii de votare.

Lucreţia BERZINTU: Ce măsuri ar fi trebuit luate de către cei în drept din Republica Moldova, pentru o participare la vot cât mai mare a cetăţenilor moldoveni din Diaspora?

Ala MÎNDÎCANU: În primul rând, trebuie modificat Codul Electoral. Modificările ar putea să prevadă organizarea sectoarelor de votare în consulatele altor ţări în cazul în care nu există  o ambasadă sau consulat al Republicii Moldova, cu organizarea votului în mai multe zile. În al doilea rând, este necesară deschiderea ambasadelor şi consulatelor în ţările unde numărul de cetăţeni moldoveni este în creştere, precum Canada. În al treilea rând, trebuie pus la punct sistemul de vot electronic, promis de guvernare încă în 2007. Mai am şi alte propuneri, dar mă îndoiesc că vor fi luate în calcul.

Vlad SPÂNU: Sunt mai multe lucruri pe care autorităţile din Republica Moldova pot să le facă, dar, din lipsă de voinţă politică sau lene instituţională, nu o fac. În primul rând, ar trebui să preia experienţa altor state, în primul rând de la Statele Unite, de a vota prin poştă. Nu este complicat. Şi se păstrează principiile democratice de participare la alegeri - vot universal, egal, direct, secret şi liber. În caz contrar, cum este actualmente, acestor oameni, care se află peste hotare, li se încalcă dreptul la vot.

În al doilea rând, până a fi modificată legea prin care se va putea vota prin poştă, se putea decide organizarea mai multor secţii de votare în afara ambasadelor şi consulatelor. Pentru aceasta era nevoie de identificat localităţile unde concentraţia de cetăţeni ai Republicii Moldova este mare şi, în cooperare cu comunităţile de moldoveni, autorităţile publice locale şi cele centrale ale statului de reşedinţă, se deschideau mai multe secţii de votare. Şi bani pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare se puteau găsi, mulţi donatori ar fi fost bucuroşi să achite astfel de costuri. Doar să fi existat voinţa autorităţilor moldovene.

Lucreţia BERZINTU:  Aveţi vreun mesaj de transmis?

Ala MÎNDÎCANU: Suntem alături de concetăţenii noştri în aspiraţiile lor spre libertate, democraţie, integrare europeană şi respect pentru Drepturile Omului. Sperăm ca rezultatele alegerilor din 29 iulie să fie corecte şi nefraudate! Doamne ajută!

Vlad SPÂNU: Îndemn cetăţenii Republicii Moldova, unde s-ar afla ei, departe de ţară sau acasă, să participe la alegeri dacă asta e cu putinţă. Să nu fie indiferenţi. Iar dacă nu vor putea să participe din motive obiective, să-şi găsească timp să sune la prieteni şi rude pentru a fi siguri că măcar ei vor vota. Îi mai îndemn pe cei din străinătate să nu uite de casă, să facă ce le stă în putinţă pentru cei rămaşi acasă. Tuturor le doresc să vedem Republica Moldova democratică, prosperă şi să facă parte cât mai curând din Uniunea Europeană.

Lucreţia BERZINTU: Vă mulţumesc pentru această întâlnire pe această cale, a internetului, şi vă doresc sănătate, libertate şi pace!

Lucreţia BERZINTU

25 iulie 2009, Israel