Nascuta la Arad, Claudia a fost atrasa de arte inca din scoala,. Dupa cursuri in farmaceutica, in 1998, ea se inscrie la Facultatea de Beaux Arts din Arad, avandu-l ca profesor de grafica pe Cott Ion si mai apoi pe Takacs Mihai cu care intreprinde excursii pictand plein-air in Sighisoara, Sibiu si Brasov. 98 este anul in care ea incepe sa expuna.

In 2003 ajunge cu familia in Canada (sotul si doi copii) si la numai doua saptamani dupa ce-a venit are o expozitie personala..

In sept 2011 devine membra RAV (Regroupement des Artistes en Arts visuelles), fapt care-i confirma profesionalismul. Este si anul in care picteaza portretul lui Mihai Eminescu. Tot in acest an incepe sa predea cursuri de pictura copiilor de la Scoala Junimea Romana din Montréal.

In 2012, la aniversarea poetului moldovean Grigore Vieru, ea face cadou comunitatii moldovenesti un portret al regretatului poet.

Claudia Mandl practica pictura de sevalet (in ulei), iar culoarea o aplica cu spatula. Aceasta tehnica n-o impiedica sa lucreze picturile in cele mai mici detalii si in acelasi timp sa aibe tuse spontane.

Cu toate acestea intalnim in arta ei toate gamele de culoare, insa culoarea este intodeauna acompaniata de latura magica a efectului pe care vrea sa-l dea: ex: The Angel (alb), Fata rusa cu ghiocei (verde-negru-alb-gri).

Claudia Mandl stapaneste toate «must»-urile unui pictor profesionist: perspectiva, proportia, volumele, portretul, lumina si umbra si culoarea.

In arta portretului se remarca o finete in redarea expresiei modelului si in textura tenului. De la portrete de fete (africane sau europene) pana la portretele unor personalitati romanesti sau quebecoise, observam minutiozitatea detaliilor si usurinta constructiei formelor si volumelor.

In picture Claudiei Mandl se recunoaste influenta impresionismului secolului 20.

Peisajele citadine, unele pictate in plein-air, capteaza farmecul aparte al unor strazi, denotand predilectia pictoritei pentru gasirea poeziei clasice in lumea moderna, atat in «Lumea Noua» a Americii cat si in Lumea Vechii Europe.

Pe 24 mai comunitatea a sărbătorit aniversarea zilei de naștere a dnei. Melania Rusu Caragioiu.

Au luat cuvântul dl. Paul Dancescu, introducand-o pe dna. Caragioiu ca poeta si pesonalitate a scenei literare romanesti din Montreal, apoi dna. Ala Mandicanu, directoarea CMQ si dl. George Filip, la editura caruia s-a publicat cartea.

Poetul George Filip a spus vorbit frumos despre poeta: "La fiecare ocazie o studiez discret pe dna. Melania Rusu Caragioiu. Vorbeste cam putin si priveste mult, totul, adanc, pana in profundius. Isi iubeste, supravegheaza si protejeaza fecioara-avocata cu valente maternale aproape atrofiate in mileniul nostru, maniere rar intalnite prin indelungatele mele chirurgii psihanalitice. Astfel am descoperit-o eu pe poeta acestor ganduri si asa imi permit sa v-o recomand. Si daca, dupa lectura cartii veti spune ca "adevar graiesc"-sa auzim numai de bine..."

Ea este si una din poetele alese de Editura Singur de la Targoviste, in cadrul proiectului "Intoarcerea fiului risipitor" si unul dintre cei 5 poeti din Montreal care sint invitati de editura sa-si trimita ultimele creatii spre a fi publicate.

Reportajul de mai sus a apărut pe 13 Mai 2012 la TV Moldova Internaţional. (Realizatori Nelu şi Ludmila Bîrcă)

Joi 17 mai 2012, ACR şi CMQ, împreună cu membrii prezenţi şi invitaţii au sărbătorit un frumos jubileu al Ionelei Manolescu, figură marcantă a literaturii şi artei iconografice româneşti şi a comunitaţii româneşti din Montreal.

Dna. Ala Mândicanu, presedinta CMQ a deschis adunarea, prezentând momente de neuitat din cariera dnei Manolescu, însoţite de o prezentare de fotografii.

Ionela Manolescu este traducătoarea numeroaselor volume de poezii ale celor mai mari poeţi romantici: Villon, Nelligan şi Eminescu, din franceză în română şi din română în franceză. La traducere se adaugă şi munca de cercetare, decodificarea lui Villon, interpretarea Luceafărului lui Eminescu cât şi trasarea evenimentelor biografice ale acestor mari poeţi. Acestea sunt numai câteva repere din activitatea dnei. Manolescu pe plan literar.

De asemenea, icoanele pictate de dna. Manolescu sînt găzduite de numeroase muzee şi colecţii din întreaga lume, precum Muzeul Civilizaţiei de la Hull, Ontario, Colecţia Catedralei Notre-Dame din Paris, Colecţia prof.dr.academician Nicolae Mateescu-Matte, pentru a da numai câteva exemple şi multe alte colecţii şi muzee din Franţa, România, Japonia, Germania şi Canada.

Au luat apoi cuvântul dl.dr. Paul Dăncescu, directorul ACR, George Rusu, radio..., Victor Roşca, directorul revistei Candela de Montreal, poetul George Filip şi poetul Traian Gărduş. Cu toţii au felicitat-o pe dna. Ionela Manolescu pentru frumoasele ei realizări şi pentru puterea spirituală şi de caracter, nediminuate de vârstă şi au înmânat flori, creând o adevărată grădină din sala de festivităţi.

La sfârşit Preotul Cezar Vasiliu a binecuvântat-o pe dna Ionela Manolescu şi a rostit o rugăciune.

Un bufet însoţit de vin şi cafea a fost servit celor prezenţi.

La 26 aprilie 2012 a avut loc o conferinţă cu titlul „Regina Maria şi Canada”, pe marginea cărţii scrise de fostul ambasador al României, Gilles Duguay, numită “Un mousquetaire canadien au service de la Reine Marie de Roumanie” ( Un muşchetar Canadian in serviciul Reginei Maria a României). Domnul Duguay a reuşit să farmece audienţa cu povestirea aventurilor şi eroismului din timpul primului război mondial ale lui Joe Boyle, subliniind aportul imens pe care l-a adus Reginei Maria şi poporului Român în momente cheie:

• A întins mâna la propriu şi la figurat reginei, în momentul în care toţi aliaţii capitulau în faţa nemţilor (2 martie 1918) şi de atunci i-a promis că n-o va abandona niciodată.
• A recuperat documentele şi bijuteriile coroanei de la Moscova
• A eliberat 62 de prizonieri români de la Odesa (1 aprilie 1918). Printre cei salvaţi se aflau vicepreşedintele senatului, patru senatori, doi generali şi comandorul-Director al Afacerilor Navale, Basil Pantazzi.

Şi multe alte fapte de vitejie. Canadianul Joe Boyle a fost întotdeauna portretizat cu haina lui militară, pe care scrisese YUKON pe mâneci, originar fiind din Woodstock, Ontario.

În Yukon fusese în 1897, pentru expoatările aurifere şi fusese proclamat în 1914 "regele aurului".

Gilles Duguay şi-a dorit mereu să reediteze cartea sa şi să vadă tipărit un timbru cu Joe Boyle şi Regina Maria. De precizat că Joe Joe Boyle nu este foarte cunoscut de canadieni.

La invitaţia asociaţiilor Comunitatea Moldovenilor din Québec (CMQ) şi Rocade, Pavel şi Cleopatra Stratan au traversat pentru prima oară oceanul pentru a oferi comunităţilor de limba română din Québec şi Ontario două concerte de pomină.

La Toronto, cei peste 500 de spectatori au aplaudat frenetic, ascultând melodiile îndrăgite ale lui Pavel Stratan, iar copiii au venit lângă scenă şi au dansat pe tot parcursul evoluţiei Cleopatrei.

Vacanţa familiei Stratan a început cu bine, Cleopatra şi frăţiorul său Cezar descoperind o lume nouă, plină de locuri frumoase şi distracţii. Cascada Niagara i-a încântat pe oaspeţi prin măreţia sa şi le-a oferit prilejul unor filmări inedite. La invitaţia dlui Viorel Rusu de la Şcoala Românească, Cleopatra a răspuns la întrebări şi a oferit autografe. A primit şi ea, la rândul său, cadouri frumoase de la fanii săi. George Oprea, un mare prieten al CMQ, le-a înmânat oaspeţilor o Diplomă pentru promovarea imaginii Republicii Moldova şi a valorilor familiale, semnată de Corneliu Chişu, primul deputat de origine română din Parlamentul Canadian.

Familia Vacarciuc din Richmond Hill şi familia Lavric din Kitchener, care i-au găzduit pe artişti, au organizat şi ei întâlniri de suflet cu membrii comunităţii, printre care unii s-au dovedit a fi consăteni şi prieteni din tinereţe ai artistului.

Montréalul i-a întâmpinat pe oaspeţi cu timp frumos şi bună dispoziţie. Chiar a doua zi după sosire, Pavel, Cezar şi Cleopatra au fost invitaţi la primaria oraşului, unde s-au întreţinut cu preşedintele consiliului municipal, Harout Chitilian, au semnat în Cartea de Aur a Montréalului şi au primit cadouri. Au oferit şi ei, la rândul lor, discuri proprii şi păpuşa Cleopatra.

La 14 aprilie 2012 a avut loc întâlnirea copiilor comunităţii de limba română din Montréal cu Cleopatra şi Pavel Stratan. De data aceasta Cleo s-a aflat în rol de spectatoare: copiii de la cercul de dans Fantaisie, condus de Irina Chirca, şi cei de la Şcoala Românească Junimea au dansat, au cântat şi au recitat poezii. Poetul George Filip a recitat versuri consacrate Cleopatrei si i-a ofertit câteva volume din versurile sale. Copiii prezenţi cu părinţii la întâlnire au primit bilete gratis la concertul din 19 aprilie din partea băncii Desjardins, reprezentată de Natalia Chirica. După eveniment artiştii au făcut o plimbare cu limuzina prin Montréal, oferită de către Ioan Simon şi Gabriela Masterova.

Membrii adulţi ai familiei Stratan au asistat şi la Slujba Învierii la Biserica Buna Vestire, oficiată ÎPS Nathaniel, venit din Detroit.

Membrii familiei Ichim – Speranţa, Anatol, Ilinca şi Irina, care i-au găzduit pe artişti, au fost alături de aceştia pe tot parcursul aflării la Montréal, oferindu-le cu generozitate sprijinul şi prietenia. Cezar şi Cleopatra au fost impresionaţi de Biodôme, de parcurile şi spaţiile de joacă ale oraşului.

Concertul din Montréal a încununat cu brio vacanţa de Paşti a familiei Stratan în Canada. Peste 700 de spectatori, în majoritatea lor din comunitatea basarabeană, au venit să-i asculte cu drag pe cei doi artişti. Aşteptările lor nu le-au fost înşelate, Pavel şi Cleopatra oferindu-le un program de toată frumuseţea. Zeci de mici spectatori au urcat pe scenă după concert, au oferit Cleopatrei flori şi jucării, au luat autografe.

Ziua internaţională a Poeziei concide, miraculos, cu ziua de naştere a poetului George Filip. Anul acesta peste 50 de prieteni ai poetului şi membri ai Clubului de Aur au venit la comunicate şi au petrecut o seara minunată, ascultând versuri inedite din volumul nou al poetului, al 34-lea la număr, au servit sărmăluţe şi dulciuri pregătite de Maria, soţia sa.

Talentul lui George Filip este înalt apreciat de membrii comunităţii, iar participarea sa activă la conferinţele Asociaţiei Culturale Române conferă evenimentelor culturale comunitare un farmec aparte.