Seara de 27 august 2010 va rămâne pentru multa vreme în inimile participanţilor la Ziua Limbii Române care a avut loc la Centrul de resurse comunitare, 6767 Côte-des-Neiges. Organizatorii, Asociaţia Culturală Română şi Comunitatea Moldovenilor din Québec (CMQ), susţinuţi de ziarele Accent de Montreal şi ZigZag Român-Canadian, precum şi de Asociaţia Scriitorilor de Limba Română din Quebec, au reuşit să adune câteva sute de persoane la sărbătoarea aşteptată de multă lume.

Invitatul special al serii a fost îndrăgitul compozitor şi interpret de muzică populară, Mihai Ciobanu. Sărbătoarea a început cu o frumoasă introducere a prezentatorilor, Eugenia şi Doru Mărgineanu. Apoi Ala Mândâcanu, preşedinta CMQ, a dat citirii cuvântul de salut adresat comunităţii de limbă română de către Mihai Ghimpu, Preşedintele Interimar al Republicii Moldova.

Oaspeţii au luat cuvântul pe rând, felicitând asistenţa cu ocazia sărbătorii. Michael Applebaum, primarul CDN-NDG, a adresat cuvinte de apreciere comunităţii de limba română care îşi păstrează tradiţiile, obiceiurile dar în acelaşi timp se integrează cu succes în viaţa societăţii montrealeze. Preşedintele Asociaţiei Românilor din Laval, Vania Atudorei, a venit cu o surpriză – câteva discuri de-ale lui Mihai Ciobanu, din colecţia proprie, o diplomă şi o medalie comemorativă, înmânată interpretului pentru activitatea sa fructuoasă de promovare a folclorului românesc în lume.

Preşedintele Asociaţiei Culturale Romane, Paul Dăncescu, a urat celor adunaţi multă sănătate şi prosperitate. Adrian Erbiceanu, preşedintele ASLRQ, a avut un discurs inspirat despre importanţa limbii şi literaturii române pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor din comunitate. Adrian Ardelean, redactorul ziarului ZigZag Roman-Canadian, a felicitat asistenţa şi a menţionat importanţa sărbătoririi Zilei Limbii Române de către întreaga comunitate.

Ala Mândâcanu a prezentat un scurt istoric al evenimentelor care au condus la apariţia sărbătorii „Limba noastră cea română” la Chişinău. Pe ecran s-au perindat evenimentele din 1989, cu Marea Adunare Naţională, 1990, cu Podul de flori, 1991, cu Declaraţia de Independenţă… Asistenţa a ascultat cu emoţie vie filmul cu discursul lui Ion Ungureanu, care a dat citire Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989, votate de sutele de mii de oameni adunaţi în faţa guvernului, privind necesitatea decretării limbii române ca limbă de stat şi revenirii la grafia latină…

Daniel Tufcea, coordonator de programe la Asociaţia Culturală Română, a oferit celor prezenţi o splendidă prezentare, „Limba Română şi miracolul latinităţii”, arătând evoluţia, unitatea şi armonia limbii române fie în România, fie în Macedonia sau Albania.

Concertul lui Mihai Ciobanu a început cu o suită de frumoase melodii populare care au ridicat în picioare asistenţa - până la miezul nopţii nu s-a mai aşezat nimeni. Piesele urmau una după alta, cei prezenţi cântau împreună cu interpretul, iar piesa „Casa părintească nu se vinde” i-a făcut pe mulţi să lăcrimeze. Talentul de violonist al lui Mihăiţă, fiul lui Mihai Ciobanu, i-a încântat pe cei prezenţi. Mai apoi, ascultând-o şi pe Valentina, soţia lui Mihai şi mama lui Mihăiţă, interpretând cu o rară măiestrie Balada lui Ciprian Porumbescu, publicul a înţeles că părinţii au crescut un fecior pe măsura lor – talentat şi plin de suflet. Doritorii au putut procura discuri cu piesele îndrăgitului interpret.

Apoi s-a derulat concursul pentru cea mai reuşită poezie, dedicată limbii române. Membrii juriului, Adrian Erbiceanu, Ionuţ Caragea şi Traian Gărduş, au prezentat publicului versuri inedite. Copiii de la 2 la 14 ani s-au întrecut în recitare de poezii şi în interpretări de cântece. Juriul a oferit diplome.

De un deosebit succes s-a bucurat Marina Negruţă care a interpretat cu două piese: Prefaţă la Mateevici, pe cuvintele lui Nicolae Dabja, şi „Busuioc”.

Serata nu ar fi avut succes fără participarea voluntarilor comunităţii, Vasile şi Natalia Lisnic, Dana Groza, Natalia Gogu, Auricaşi Vlad Lupu, Rodica Maşner, Victoria Cuşnir, Violeta Şeremet şi mulţi alţii.

Serata a continuat cu dansuri şi veselie, dansau şi tinerii, şi cei mai în vârstă, iar Mihai Ciobanu a mai organizat şi un concurs de karaoke, astfel că Marina Negruţă, Leonid Şaramet şi alţi doritori au putut cânta, alături de interpretul drag, Zărzărel, Zărzărea şi Trandafir de la Moldova.

„Ne-am simţit ca la o nuntă moldovenească”, a mărturisit cineva dintre participanţi, luându-şi rămas bun. „Să mai organizaţi şi altă dată astfel de sărbători, că noi vom veni neapărat!”.

Reportaj efectuat de jurnaliştii Ludmila şi Nelu Bîrcă